Crimă sau accident? Povestea cumplită a scriitorului Mihail Sebastian, care a murit la numai 38 de ani
Mihail Sebastian, una dintre cele mai marcante figuri ale literaturii române interbelice, a murit la doar 38 de ani, într-un tragic accident rutier.
Autorul piesei „Steaua fără nume”, cunoscut pentru talentul său literar, dar și pentru destinul său plin de ghinion, și-a pierdut viața pe 29 mai 1945, în plină tinerețe creatoare. Evenimentul care i-a curmat brusc existența rămâne unul dintre cele mai tulburătoare momente din istoria literaturii române, scrie Historia.
Tragedia de pe Bulevardul Regina Maria
În ziua fatidică, Mihail Sebastian se îndrepta către Universitate, unde urma să țină o conferință. După ce luase masa cu părinții săi, a traversat strada în dreptul Bisericii Sfântul Ilie, pe Bulevardul Regina Maria din București. Acolo, destinul l-a surprins în cel mai crud mod.
Un camion, condus de Ion Zapodeanu, se apropia cu viteză mare. Sebastian a ezitat, sperând că vehiculul îlesc va reuși să-l ocolească.
Din păcate, frânele nu au funcționat în timp util. Camionul l-a lovit lateral, proiectându-l violent pe caldarâm.
Rănit grav, a fost transportat de urgență la dispensarul medicului Gâdei, unde s-a constatat fractura bazei craniului. În ciuda eforturilor medicilor, Mihail Sebastian a murit câteva minute mai târziu, la ora 15:15.
Această tragedie a fost relatată pe larg în presa vremii. Revista „Cortina”, din 1 iunie 1945, a descris cu lux de amănunte evenimentele care au condus la moartea scriitorului.
O viață sub semnul ghinionului
Mihail Sebastian, pe numele său real Iosif Hechter, s-a născut într-o familie evreiască din Brăila. De-a lungul vieții, ghinionul l-a urmărit la tot pasul.
Manuscrisul romanului „Accidentul”, la care lucrase timp de cinci ani, i-a fost furat în Franța, iar autorul a trebuit să reia romanul de la zero. De asemenea, casa sa a ars de două ori, iar relația sa neîmpăcată cu actrița Leny Caler l-a marcat profund.
Cu toate aceste obstacole, Sebastian reușise să devină un dramaturg de succes și un publicist cunoscut.
Totuși, cariera sa a fost brusc întârziată de prigoana antisemită. Din 1940, i s-a interzis să mai publice ca ziarist, i s-a retras licența de avocat, iar piesele sale de teatru au fost interzise. Pentru a monta „Steaua fără nume”, Sebastian a folosit un pseudonim: Victor Mincu.
Moartea sa prematură a fost percepută de mulți dintre apropiații săi ca punctul final al unei vieți pline de suferință. Criticul D.I. Suchianu nota: „Accidentul a venit după un șir lung de mari necazuri: i-a ars casa de două ori, i s-a furat valiza unde avea unicul exemplar al unui roman pe care lucrase cinci ani... și atâtea altele!”.
Controverse și teorii conspirative
De-a lungul timpului, au existat voci care au susținut că moartea lui Mihail Sebastian nu a fost doar un accident. Faptul că acesta fusese un intelectual evreu incomod, în plină perioadă de antisemitism, a alimentat speculațiile că accidentul ar fi fost regizat.
Sebastian și-a expus deschis perspectiva asupra condiției de evreu în societatea românească în romanul „După două mii de ani”, iar atitudinea sa l-a transformat într-o figură controversată. Era vănat de antisemiți și renegat de cei de aceeași origine, care l-au considerat un trădător.
Leny Caler, iubirea imposibilă
Un capitol important din viața lui Mihail Sebastian a fost marcat de pasiunea sa pentru actrița Leny Caler. Scriitorul a scris piesa „Jocul de-a vacanța” special pentru ea, dar relația lor a fost una tumultuoasă.
Deși începutul a fost marcat de admirație și entuziasm, diferențele dintre ei au dus la numeroase conflicte. După despărțirea de Leny, Sebastian a continuat să o iubească în tăcere, dar pasiunea sa nu a fost niciodată împărtășită pe deplin.
Actrița a fost profund afectată de moartea sa. „Am rămas ca trăsnită, cutremurată în toată ființa mea. Refuzam cu încăpățnare să cred, să înteleg gândul absurd că Mihai nu mai este”, scria aceasta într-un articol dedicat memoriei lui Sebastian.
Înmormântarea unui spirit luminos
Pe 31 mai 1945, Mihail Sebastian a fost înmormântat la cimitirul evreiesc Filantropia din București. La funeralii au participat sute de admiratori, colegi de breaslă și prieteni.
Leny Caler și-a amintit despre acea zi ca despre una dintre cele mai frumoase zile de mai, „una din acele zile de primăvară pe care le iubea Mihai”.
Soferul camionului care l-a accidentat a primit doar doi ani de închisoare, o pedeapsă pe care mulți au considerat-o prea blândă pentru tragedia cauzată.
