Povestea magazinului «La vulturul de mare cu peștele în ghiare». Acum este sediu de bancă
Adulții își amintesc și astăzi celebrul magazin ”La vulturul de mare cu peștele în ghiare”. Era un magazin foarte popular, unde veneau părinții pentru cumpărături. Acum este sediu de bancă. Povestea magazinului ”La vulturul de mare cu peștele în ghiare”.
”La vulturul de mare cu peștele în ghiare” au fost la cumpărături părinții și copiii lor, mai ales înaintea sărbătorilor când era obiceiul de a purta hainuțe și pantofiori noi. În vremea comunismului, la parter erau produse pentru noii născuți, iar la etaje hăinuțe, încălțăminte și jucării pentru toate vârstele.
Dintr-o prăvălie înghesuită, pe strada Bazaca, în anul 1878, „La vulturul de mare cu peştele în ghiare“ a devenit, în anii interbelici, unul dintre cele mai elegante şi cunoscute magazine ale Bucureştilor. Pânzeturile multe, felurite, preţurile pentru toate buzunarele, depozitul spaţios mărginit de trei străzi centrale. Dar, mai presus de toate, a fost ampla campanie publicitară desfăşurată de magazin, prin intermediul graficianului H. Furch, scrie historia.ro.
În 1878, când a ales pentru prăvălia deschisă în centrul comercial al Capitalei o denumire colorată şi stufoasă, fondatorul magazinului Theodor Atanasiu putea foarte bine să dea chix. Exista posibilitatea ca „La Vulturul de mare cu peştele în ghiare“ să nu reuşească să intre în conştiinţa bucureştenilor amatori de pânzeturi, mai cu seamă că numele n-avea nimic de-a face cu profilul negoţului.
Însă, în epocă era o modă a denumirilor sprinţare: cârciumi, bodegi şi prăvălii cu firme gen „La trei ochi sub plapomă“, „La trei chiftele“, „La Cămila de Aur“, „La Balonul Naţional“ și multe altele.
Numele firmei a fost cea mai bună reclamă în primele decenii de viaţă ale prăvăliei de pe strada Bazaca, în anii interbelici.
”La vulturul de mare cu peștele în ghiare” se mută în anul 1936
Ameninţat cu demolarea, magazinul se mută. Oferta magazinului cu nume îndrăzneţ era cu-adevărat bogată şi redată potrivit regulilor (franţuzite) ale epocii: ”flanelete călduroase“, „eponjuri“, „poplinuri şi zefiruri“, „percal“, „tissu anglais“, „rochiţe albe pentru tennis“, „americă, pânză vultur, olanduri, picheturi fine“, „crêpe de Chine, musulin princess, kascha de lână“.
Când a fost clar că zona Carol-Bazaca-Moşilor urma să fie demolată, în conformitate cu planurile de sistematizare ale urbei (Primăria iniţiase formele de expropriere a 111 imobile, pentru a putea prelungi Bulevardul Colţei), principalii acţionari ai societăţii „La Vulturul de mare cu peştele în ghiare“ s-au repliat şi au prezentat Primăriei o propunere care să fie pe placul ambelor părţi.
Potrivit „Gazetei Municipale“ din 17 mai 1936, firma ceda clădirile care cădeau sub incidenţa exproprierii în schimbul unui teren din apropiere, pe care se afla atunci Piaţa Sf. Anton. Cerea, de asemenea, un termen de 8 luni, necesar pentru construirea noului sediu al magazinului „La Vulturul...“, astfel încât firma să nu-şi înceteze activitatea.
Sediul nou – şi astăzi în picioare, la intersecţia străzii Bărăţiei cu Calea Moşilor – a funcţionat până după Al Doilea Război Mondial, la naţionalizare, iar vechea firmă a fost actualizată şi resuscitată în anii ’70-’80.
În vremea comunismului, la parter erau produse pentru noii născuți, iar la etaje hăinuțe, încălțăminte și jucării pentru toate vârstele.
Acum, în clădire funcționează sediul unei bănci.
Citește și:
Serial Click! Palatul Cotroceni, de la case domnești la Președinția Republicii
Serial Click! Noul Palat Regal a fost construit de Carol al II-lea
