Prima stare de urgență în România, instituită pentru oprirea minerilor care se îndreptau spre București
În noaptea de 21 spre 22 ianuarie 1999 președintele Emil Constantinescu decreta Starea de Urgență în România. Era ultima soluție pentru oprirea minerilor care se îndreptau spre București după ce nimiciseră trupele de jandarmi la Costeștii de Vâlcea. Călătoria ortacilor spre Capitală a căpătat numele de a cincea mineriadă.
În august 1998, într-o atmosferă foarte tensionată, sindicatele din Valea Jiului au început negocierile cu administrația pentru noile contracte salariale. Ministrul industriilor Radu Berceanu anunțase că două mine, cele de la Dâlja si Bărbăteni vor fi închise.
Minerii, conduși de Miron Cozma, șeful Ligii Sindicatelor Miniere din Valea Jiului, iau decizia declanșării unei greve generale, la 18 decembrie 1998. Pentru negocierea punctelor de pe platforma întocmită de sindicaliști a fost solicitată prezența la Petroșani a ministrului Industriilor, Radu Berceanu, și a primului ministru, Radu Vasile.
Refuzul demnitarilor determină greviștii să solicite plecarea la București. Primarul Capitalei, Viorel Lis, declară că nu va aviza nici un marș de protest al minerilor în Capitală, în timp ce Ministrul Transporturilor, Traian Băsescu, refuză categoric să pună la dispoziția greviștilor garniturile de tren solicitate pentru deplasarea la Bucuresti.
Minerii, în marș spre București
La 15 ianuarie 1999, Judecătoria Petroşani va declara ilegală greva minerilor, iar la 18 ianuarie Cozma decide începerea „Marşului spre Bucureşti”. Având experienţa altor patru acţiuni minereşti de amploare, jandarmii închid cu baricade Defileul Jiului. Totul degeaba, căci minerii își văd liniștiți de drum și în marș forțat, după un popas la Târgu Jiu în noaptea de 19 spre 20 ianuarie, decid să apuce pe cel mai scurt drum spre București. Speriat și fără soluții, ministrul de Interne, Gavril Dejeu, a demisionat în seara zilei de 19 ianuarie, când minerii au trecut de toate barajele forțelor de ordine din Defileul Jiului. La acțiunea lor s-au solidarizat si contingente de mineri din Oltenia, Banat, precum și alte categorii de muncitori.
Minerii erau transportați de 70 de autobuze și peste 200 de autoturisme și, potrivit martorilor, se deplasau disciplinat, având cercetași trimiși ca să culeagă informații despre dispunerea în teren a forțelor de ordine. Aveau o organizare cvasimilitară, fiind grupați în funcție de exploatarea minieră de unde proveneau.
Guvernul a închis traficul feroviar pe Valea Oltului
Pentru a-i bloca, Guvernul a decis închiderea traficului feroviar pe Valea Oltului, iar pe Autostrada Bucureşti-Piteşti au fost grupate dispozitive de jandarmi. Minerii au străbătut pe jos cei 3 kilometri dintre Horezu și Costești. Au încercuit zona și au atacat din toate părțile. Din spate, jandarmii au fost atacați de săteni din Costești, înarmați cu pistoale de semnalizare. Numărul jandarmilor căzuți în mâna minerilor se ridica la peste 1.500; prefectul de Vâlcea, Nicolae Curcăneanu, a fost luat de asemenea ostatic.
Coloana de manifestanți își continuă drumul spre Râmnicu Vâlcea, după ce minerii au îndepărtat stabilopozii și stâlpii de beton aflați pe șosea. Toate mașinile cu număr de București sunt distruse, fără discriminare. La Râmnicu Vâlcea, forțele de ordine au reușit să oprească încercarea câtorva sute localnici de a pătrunde în sediul Prefecturii, care este încercuit de manifestanții adunați în centrul localității și care scandează: “Să vină minerii”, “Cozma, Cozma”, “Vadim, Vadim” și “Jos prefectul”.
Atunci, președintele Emil Constantinescu a convocat sesiunea extraordinară a Parlamentului și în timpul nopții de 21-22 ianuarie 1999 a emis ordonanța de urgență care instituia starea de urgență pe întreg teritoriul României, începând cu ora 14 a zilei de 22 ianuarie. Constantin Dudu Ionescu este numit ministru de Interne și se produce înlocuirea unor cadre de comandă ale acestui minister.
Citește și:
Cum vor fi înmormântați românii uciși de coronavirus. Măsuri dureroase pentru familii
