Regele Mihai împlinește astăzi 96 de ani. A doua aniversare fără Regina Ana
Regele Mihai I împlinește astăzi 96 de ani. Este a doua aniversare fără Regina Ana, cea care timp de 68 de ani i-a fost soție și cel mai bun prieten. S-au iubit atât de mult, încât au reușit să învingă durerea pricinuită de exilul impus de comuniști. Au avut o poveste de dragoste unică și puternică, din care s-au născut cinci fete, unele dintre puținele bucurii pe care le-au avut în afara patriei.
Viața Regelui Mihai I a început la 25 octombrie 1921, la Sinaia. Tatăl său era Regele Carol al II-lea, iar mama, Regina Elena.
La doar 9 ani, Mihai rămâne în grija tatălui, după ce mama sa pleacă în exil, în urma divorțului. Mihai a devenit din ce în ce mai închis în sine, singurele clipe fericite fiind cele petrecute la Florența, la mama sa.
După decesul bunicului său, Regele Ferdinand, în 1927, și ca urmare a faptului că Principele Carol a renunțat la statutul de Principe Moștenitor, Mihai a fost proclamat Rege. Fiind minor, s-a instituit o Regentă, compusă din Principele Nicolae, Patriarhul Miron Cristea și Președintele Înaltei Curți de Casație, Gheorghe Buzdugan.
Principele Carol revine, însă, în țară, în 8 iunie 1930, și preia tronul, timp de zece ani, până în 6 septembrie 1940, când abdică. Este și momentul în care Mihai a devenit Regele Mihai I.
Din 1944, Majestatea Sa s-a opus din toate puterile instaurării autorității comuniste, dar, în cele din urmă, a fost obligat să abdice, la 30 decembrie 1947.
Așa a început exilul Regelui, care a părăsit țara împreună cu Regina-mamă Elena.
Cum s-au cunoscut Regele și Regina
În 1947, Principesa Elisabeta a Marii Britanii și Ducele de Edinburgh, verii Regelui Mihai, decid să se căsătorească. Invitați la căsătorie au fost și Mihai al României, alături de Regina-mamă Elena.
Acolo se afla și Ana, fiica Principelui Rene de Bourbon-Parma, abia trecută de 20 de ani. Destinul i l-a scos în față pe viitorul soț în apartamentul mamei sale, Principesa Margareta a Danemarcei, la Hotelul Claridge's din Londra, unde Mihai se afla împreună cu mama sa.
Emoționată și fâstâcită la vederea tânărului Mihai, în momentul în care i-a fost introdusă acestuia, Ana a luat poziție de drepți și a salutat militărește. A fost momentul în care Regele Mihai s-a îndrăgostit.
La scurt timp, cei doi s-au întâlnit din nou, tot întâmplător. Cel puțin, așa au crezut, numai că totul fusese pus la cale de familii. S-a întâmplat la un dineu dat la Ambasada Luxemburgului, cu o zi înaintea nunții viitoarei Regine a Marii Britanii, Elisabeta a II-a, în anul 1947.
Abdicare și căsătorie
Peste puțin timp a venit și cererea în căsătorie. Se întâmpla la Lausanne, în Elveția, la doar o săptămână după prima întâlnire, din Londra. Răspunsul Anei a fost un ferm „Da”. Numai că Regele Mihai a fost nevoit să se întoarcă urgent la București, iar, în 30 decembrie, comuniștii i-au cerut să abdice.
Astfel, Regele a semnat o abdicare pe care nu a recunoscut-o niciodată și a părăsit țara forțat, la 3 ianuarie 1948.
Singura lui alinare era Ana, care, la 10 iunie 1948, avea să-i devină soție, la Atena. Dar lucrurile n-au fost atât de simple!
Papa Pius al XII-lea nu și-a dat consimțământul pentru căsătorie, pentru că Regele Mihai a refuzat să-și boteze copiii în religia catolică, a Anei. Din această cauză, familia ei nici n-a participat la nuntă.
După ceremonie, tinerii au plecat în luna de miere la Tatoi, o localitate din Grecia. Zile fericite, unele dintre puținele.
Au avut fermă de pui și a pilotat avioane
Revenirea din voiajul de nuntă a însemnat și începutul exilului în doi. Un exil cât o viață de om: o jumătate de veac. Un exil care i-a împins într-o lume diferită de cea pentru care fuseseră hărăziți, un exil cu obstacole și cu amărăciunea neputinței de a schimba soarta. Dar viața cuplului Mihai - Ana de România a fost presărată și cu momente de bucurie: nașterea fiicelor, călătoriile, hobby-urile.
Până la sfârșitul anului 1948, cuplul regal a locuit la Vila Sparta, lângă Florența, în Italia, locuința Reginei-mame Elena, iar, din 1949, la Lausanne, în Elveția, unde li s-a născut și prima dintre fiice, Principesa Margareta. Tot la Lausanne, s-au născut și principesele Elena, în 1951, și Irina, în 1953.
Apoi, timp de șase ani, familia Regelui Mihai s-a stabilit în Anglia, la Bramshill House, în Hampshire și la Ayot St. Lawrence, în Hertfordshire.
Pentru a-și câștiga existența, Regele și Regina au construit o fermă de pui și un mic atelier de tâmplărie.
În 1956, Regele, Regina și principesele au revenit în Elveția, unde Regele semnase un contract cu compania aeriană „Lear Jeats and Co”, la Geneva. Familia s-a mutat la Versoix, un mic oraș de pe malul lacului Léman, la câțiva kilometri de Geneva. Aici, a locuit peste patruzeci și cinci de ani.
În 2004, Regele Mihai și Regina Ana s-au mutat la Aubonne, în Elveția, loc în care se află, și în prezent, Regele.
1990. Dat afară din țară
De la abdicarea forțată din 1947 și până în anul 1992, Regele Mihai nu a avut voie să pună piciorul pe teritoriul României. În 1990, când a încercat să vină în țară pentru prima dată, clasa politică nou-instalată la Bucureşti, în frunte cu Ion Iliescu, l-a perceput ca pe o amenințare uriașă.
În 1990, Regele ajunge pentru prima oară în țară. Însă, în drum spre Curtea de Argeş, pe Autostrada Bucureşti-Piteşti, maşina în care se afla Familia Regală este oprită de poliţie şi întoarsă din drum.
Abia în anul 1992, de Paște, autoritățile i-au permis Regelui Mihai să ajungă la Mănăstirea Putna și la București, fără să intuiască primirea spectaculoasă pe care i-a făcut-o poporul român.
Pentru că nu a primit aprobare de la autorităţi să vorbească de la Palatul Regal, Regele Mihai I s-a adresat bucureştenilor de la balconul camerei în care era cazat, la Hotelul Continental, de pe Calea Victoriei. Regele a ţinut atunci un discurs în faţa a sute de mii de oameni.
Primirea impresionantă de la Bucureşti i-a speriat și mai tare pe politicienii vremii, așa că, în 1994, i-au blocat din nou intrarea în țară.
După ce l-au întors de pe aeroport, liderii PDSR, partid aflat atunci la putere și condus de Ion Iliescu, au propus în Parlament declararea Regelui persona non grata și ridicarea imunității parlamentarilor care l-au întâmpinat.
În 1995, Regelui i se interzice din nou să intre în ţară, de data acesta fiind invitat de Emil Constantinescu la înmormântarea liderului ţărănist Corneliu Coposu.
Abia în 1997, după schimbarea regimului politic de la Bucureşti, Convenția Democratică din România îi oferă Regelui un pașaport pe care scrie „cetățean român”.
De ziua Majestății Sale, o are alături pe Principesa Sofia
Astăzi, la aniversarea celor 96 de ani, alături de Regele Mihai I, la reședința din Aubonne, se află una dintre fiicele sale, Principesa Sofia, dar și personalul medical care îi supraveghează starea de sănătate, două maici ortodoxe și câțiva membri ai Casei Majestății Sale detașați în Elveția, a anunțat Casa Regală a României.
Este a doua aniversare a Regelui de la care lipsește Regina Ana, aceasta stingându-se din viață la 1 august 2016. Potrivit Casei Regale, starea de sănătate a Regelui este staționară. Majestatea Sa suferă de o formă de cancer de piele, care i-a fost descoperită la începutul anului trecut și pentru care a și fost operat.
