Sfântul Andrei: Tradiţii şi superstiţii pentru “Halloween-ul românesc”
Azi, sărbătorim ziua de Sfântul Andrei, care poate fi numită şi “Halloween-ul românesc”. În această zi, conform supersiţiilor din popor, animalele prind grai omenesc, se arată strigoii, iar fetele nemăritate îşi pot afla ursitul prin ritualuri şi descântece.
Click! îţi prezintă ce tradiţii şi obiceiuri ţin românii în noaptea de Sfântul Andrei!
Sfântul Andrei: Noaptea în care se adună lupii
În noaptea de 30 noiembrie se adună lupii, iar Sfântul Andrei le împarte fiecăruia prada, pentru că se apropie iarna. Ca să-şi apere gospodăria de lupi, oamenii de la ţară ung ţăruşii de la poartă, ferestrele şi pragul uşilor cu usturoi. În unele zone din ţară cu usturoi se ung şi fântânile. În această zi se spune că, pentru a te feri de lupi, nu trebuie să dai cu mătura, nu trebuie să duci gunoiul afară, nu se curăţă grajdurile, nu se face pomană şi nu se dă nimic cu împrumut. Se spune că dacă stăpânii casei nu muncesc, lupul nu se poate apropia de gospodărie. În această noapte toate animalele prind glas omenesc, însă cine le aude, moare.
Sfântul Andrei: Strigoii bântuie casele şi gospodăriile
În noaptea de 29 spre 30 noiembrie, de Sfântul Andrei, umblă strigoii. Ei sunt sprite ale morţilor care nu au ajuns în lumea de dincolo sau refuză să se mai întoarcă acolo, după ce îşi vizitează rudele, la marile sărbători calendaristice. Strigoii sunt foarte periculoşi: ei iau viaţa rudelor apropiate, aduc boli, grindină şi multe suferinţe călătorind pe pământ şi pe ape călare pe o coadă de mătură, pe un butoi sau într-un butoi, strigând şi miorlăind. Prin unele părţi există credinţa că strigoii fură din curţile oamenilor coasele, iar apoi se bat cu ele. Astfel, gospodinele nu lasă afară astfel de unelte.
Ca să se apere de strigoi, oamenii mănâncă usturoi, se ung cu el pe frunte, pe piept, pe spate, dar şi la încheieturile mâinilor. De asemenea de Sfântul Andrei se ung cu usturoi ferestrele, uşile, hornurile, scările, clanţele uşilor, dar şi animalele din gospodărie. În unele zone, usturoiul trebuie tăvălit prin funingine.
Sfântul Andrei: Fetele îşi află ursitul
Fetele măsoară de Sfântul Andrei nouă ceşcuţe pline cu apă, iar apoi le toarnă într-un recipient – castron, bol, strachină. Acesta se pun apoi sub o icoană. A doua zi dimineaţa, apa din strachină se măsoară din nou, cu aceeaşi ceşcuţă. Dacă mai rămâne apă pe fundul castronului, chiar şi câteva picături, atunci fetele vor avea noroc şi se vor mărita.
În noaptea de Sfântul Andrei, ca să-şi viseze ursitul, tinerele îşi pun sub pernă 41 de boabe de grâu. Dacă visează că le ia cineva grâul, acesta este un semn că se vor mărita. Unele fete pregătesc o turtă din apă, făină şi sare. Apa este adusă cu gura, iar făina şi sarea sunt măsurate cu o coajă de nucă. Apoi, fetele mănâncă turtele, convinse că, noaptea, în vis, le vor apăre ursiţii care le vor aduce să bea apă ca să-şi potolească setea. Fetele mai fac un colac din pâine dospită, punând în mijlocul lui un căţel de usturoi. Apoi, ţin colacul la căldură pentru 7 zile. Dacă usturoiul a încolţit, ele vor avea noroc în dragoste. Alte tinere merg în noaptea de Sfântul Andrei la fântână şi aprind acolo o lumânare pe care o au de la paşte. O scufundă cu ajutorul unei găleţi, iar când apa din fântână este luminată, ele îl invocă pe Sfântul Andrei şi îi cer să le arate chipul viitorului lor soţ.
Sfântul Andrei: Se pune grâu la încolţit
În noaptea de Sfântul Andrei se pun la încolţit într-un strat subţire de pământ, mai multe boabe de grâu. În funcţie de cum creşte grâul, aşa va fi şi următorul an pentru respectiva persoană. Potrivit bătrânilor, aspectul grâului pus la încolţit spune ceva şi despre recoltele anului agricol ce urmează: un grâu frumos înseamnă o recoltă bogată pe câmpuri şi livezi. Fiecare membru al familiei îşi seamănă propriul grâu.
- În noaptea de Sfântul Andrei, fetele îşi pun sub pernă busuioc sfinţit pentru a-şi visa ursitul.
- Unele fete încearcă să-şi vadă viitorul în oglindă. Ele se dezbracă şi stau goale între două oglinzi, ţinând în mâini două lumânări. Tinerele se uită în oglinda din faţă pentru a vedea imagini reflectate în oglinda din spate. Ele îşi pot vedea frânturi din viaţă sau imagini din viitor.
- Omul sau animalul atacat de lup în noaptea de Sfântul Andrei se transformă în vârcolac.
- Pentru ca spiritele rele să nu pătrundă în casă, cănile şi oalele se întorc cu gura-n jos.
- Dacă în noaptea de Sfântul Andrei este senin şi cald, nici iarna nu va fi geroasă.
- În podul casei se aşează 12 cepe sănătoase, la fel de mari şi sunt lăsate acolo până în seara de Crăciun. Fiecărei cepe îi este atribuit numele unei luni. Cepele care s-au stricat indică luni ploioase sau cu grindină, iar cele care au încolţit indică luni favorabile recoltei.
