Superbacteriile care au speriat lumea colcăie în spitalele de la noi
Cele mai periculoase trei bacterii, despre care specialiştii OMS spun că antibioticele nu le mai dau de cap, fac nenumărate victime în spitalele din România. Click! vă spune unde se localizează acestea în organism şi ce simptome dau.
Lista celor 12 familii de bacterii care fac ravagii în întreaga lume produce îngrijorare atât în rândul medicilor, cât şi în rândul oamenilor obişnuiţi. Specialiştii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), cei care au întocmit lista, spun că acestor bacterii nu le mai fac faţă antibioticele existente, fiind nevoie de dezvoltarea unora noi. Ceea ce ne dă fiori reci nouă e faptul că cele mai periculoase superbacterii aflate în capul listei realizate de OMS au colonizat majoritatea spitalelor din România. E vorba de Acinetobacter, E. coli şi Pseudomonas aeruginosa.
Profesorul Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, a confirmat pentru „Adevărul” faptul că în spitalele noastre cele trei bacterii sunt des întâlnite: „La aceste trei bacterii suntem pe locuri fruntaşe, la nivel european. E vorba, în primul rând, de mari dificultăţi în tratarea lor. Noi antibiotice nu s-au mai dezvoltat, pentru că bacteriile generează rapid rezistenţă. O altă problemă este că, pe viitor, există riscul ca ele să producă infecţii comunitare”.
După semnalele de alarmă trase de OMS, România, la fel ca alte state ale lumii, a decis să ia măsuri pentru a controla agresivitatea acestor bacterii. Astfel, potrivit prof. Rafila, se va înfiinţa un Comitet Naţional de Supraveghere al Consumului de Antibiotice, multisectorial, din care să facă parte inclusiv specialişti sanitar-veterinari.
În septembrie 2016, un studiu britanic a arătat că bacteriile rezistente ar putea „omorî până la 10 milioane de oameni pe an, până în 2050, la fel de mult ca şi cancerul”, dacă nu se iau măsuri la nivel mondial.
Acinetobacter: mortalitate crescută
Acinetobacter colonizează, de obicei, mediile apoase, cel mai frecvent fiind identificat în secreţiile respiratorii sau în sputa pacienţilor. Bacteria determină infecţii la nivelul unor organe care prezintă un conţinut lichidian crescut: tractul urinar, lichidul peritoneal, lichidul cefalorahidian, tractul respirator. Mortalitatea e crescută în astfel de situaţii. Infecţiile cu Acinetobacter apar mai ales în secţiile de terapie intensivă. Din cauza rezistenţei la antibiotice, ea poate supravieţui pe suprafeţe uscate până la cinci luni, fiind greu de eliminat din spitale.
E. coli produce o toxină periculoasă
Există câteva sute de tipuri de E. coli, care trăiesc în tubul digestiv, atât la oameni, cât şi la animale. Unele specii produc o toxină puternică care determină diaree cu sânge, probleme hematologice grave şi insuficienţă renală. Cele mai întâlnite simptome sunt: crampe severe la stomac, diaree apoasă şi apoi cu sânge, greaţă şi vărsături. Unele persoane infectate cu E. coli pot să nu aibă simptome. Ele pot răspândi infecţia fără să fie conştiente de acest lucru. În mod obişnuit, simptomele se opresc după aproximativ o săptămână, fără alte complicaţii.
Pseudomonas aeruginosa: grave infecţii nozocomiale
Bacteria e mai cunoscută sub denumirea de bacilul piocianic. Este larg răspândită în natură, populând apa, solul, plantele şi animalele, inclusiv oamenii. La om, poate coloniza ocazional pielea, urechea externă, tractul respirator superior sau intestinul gros la persoanele sănătoase. Cele mai multe infecţii cu Pseudomonas aeruginosa sunt dobândite în spital. Bacteria este responsabilă de grave infecţii nozocomiale la pacienţii imunodeprimaţi sau suferind de o afecţiune gravă (cancer, diabet, arsuri, mucoviscidioză). Pseudomonas aeruginosa este rezistentă la majoritatea antibioticelor.
