Ţânţarul-tigru vrea sângele românilor
Modificările climatice la nivel mondial, care afectează vizibil şi România, au dus la apariţia unei noi ameninţări. Ţânţarul-tigru, purtător de virusuri periculoase din zone tropicale, a călătorit mii de kilometri ca să ne dea dureri de cap. Iată de ce e periculoasă această bâzâitoare şi cum îi venim de hac.
Ţânţarul-tigru, pe numele lui de scenă Aedes albopictus, s-a săturat de viaţa grea din Asia şi Africa şi a migrat spre vest. Această specie agresivă de ţânţar, care e purtătoare a zeci de virusuri periculoase, a ajuns şi în România, fiind semnalată în localitatea Măgurele (Ilfov) şi în parcurile bucureştene. Până în acest moment Centrul Naţional pentru Supravegherea şi Controlul Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică nu a reacţionat, semn că nu e vorba de o invazie sau de îmbolnăviri în rândul populaţiei.
„Poate transmite, la fel ca şi ţânţarul comun, meningoencefalita West Nile, însă el e cunoscut mai mult pentru răspândirea altor maladii. E vorba de febra Denga, boală infecţioasă declanşată de diverse virusuri din grupa arbovirusurilor”, ne spune biologul Constantin Răduţu.
Primele simptome ale acestei boli, stări gripale, febră şi dureri la nivelul zonei unde persoana a fost înţepată, apar la circa 24-36 de ore de la muşcătură. La nivelul pielii vei vedea o erupţie roşie, care va dispărea în scurt timp. Nu şi simptomele, pe care le vei simţi circa zece zile. Afecţiunea se vindecă de la sine dacă este o formă blândă a bolii tropicale. O formă mai severă a bolii, Denga hemoragică, provoacă hemoragii cutanate şi digestive şi, uneori, poate fi mortală.
Mult mai întâlnită la noi este encefalita determinată de virusul West Nile, care se transmite la om exclusiv prin înţepături de ţânţar. Simptomele sunt asemănătoare cu cele ale gripei sezoniere (febră până la 40 de grade, dureri de cap, gât, muşchi şi articulaţii, lipsa poftei de mâncare, greaţă, conjunctivită). În anumite cazuri, afecţiunea poate evolua spre forme mai grave, cum ar fi meningită, meningoencefalită şi poliomielită.
Cei mai afectaţi sunt copiii şi vârstnicii, însă specialiştii spun că este improbabil ca o persoană să se îmbolnăvească în urma unei singure înţepături. „Specia Aedes albopictus poate transmite virusuri numai dacă se infectează prin înţeparea unor persoane bolnave venite din zone tropicale, unde aceste virusuri circulă endemic”, ne-a spus dr. Cornelia Ceianu, biolog în cadrul Institutului Cantacuzino.
Cum îl recunoaştem şi cum ne protejăm
Ţânţarul-tigru a primit acest nume fiindcă e mai agresiv decât cel comun, iar atacul său este mai violent. Poate fi recunoscut după dunga albă pe care o are pe spate şi după petele maronii şi albe de pe membre şi corp (aspect tigrat). Are dimensiuni similare ţânţarului comun şi poate fi îndepărtat cu acelaşi tip de substanţe chimice. Agreează atât zonele umede, cât şi pe cele secetoase. Spre deosebire de ţânţarul comun, Aedes albopictus zboară şi ziua în căutarea prăzii şi nu are nevoie neapărat de luciu de apă pentru a se dezvolta. Pentru evitarea înţepăturilor folosiţi substanţe repelente (spray-uri – pentru casă, şi creme – pentru membre) şi asiguraţi-vă că aveţi plase montate la geamuri. Seara purtaţi pantaloni lungi şi bluze cu mânecă lungă.
