Un academician vrea schimbarea imnului național, pe motiv că inspiră tristețe
Deși luni, 29 iulie, România a sărbătorit Ziua Imnului Național, nu toată lumea e mulțumită că „Deșteaptă-te, române!” ocupă acest rol. Academicianul Adrian Toader a înaintat Parlamentului României o scrisoare oficială prin care solicită înlocuirea actualului imn național, pe care îl consideră că nu mai face cinste neamului românesc, ba chiar îl insultă, versurile acestuia nerespectând, la ora actuală, nici normele Comunității Europene, iar melodia inspiră tristețe.
Tocmai ce ne pregăteam de sărbătorirea, în 29 iulie, a Zilei Imnului Național, împlinindu-se 171 de ani de când actualul imn al României, „Deșteaptă-te, române!”, compus de Anton Pann, pe versurile lui Andrei Mureșanu, fusese cântat pentru prima oară în parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, în timpul evenimentelor revoluționare din Țara Românească din 1848, că un glas academic se declara total nemulțumit de actualul imn, propunând schimbarea lui. Academicianul Adrian Toader , din Cluj, a declarat, joia trecută, într-un interviu acordat Mediafax, că linia melodică a actualului imn naţional ”Deşteaptă-te române!” se află într-o gamă minoră ce inspiră tristeţe, iar textul este demodat, nu face cinste, ”ba chiar insultă, denigrează neamul românesc, iar mai nou nu respectă directivele CE”. El a adăugat că s-a adresat prin scrisori Comisiei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei, Guvernului şi Preşedinţiei României, solicitând formarea unor comisii de specialitate atât pentru adoptarea unui nou imn de stat, cât şi pentru adăugarea unei steme adecvate pe drapelul naţional, precum şi pentru stabilirea altor date de sărbătorire a Zilei Naţionale a României şi a Zilei Marinei. Potrivit acestuia, melodia actualului imn ”Deşteaptă-te române!”, un cântec patriotic, a avut valoarea sa în 1848, ”dar acum, o dată cu emanciparea românilor, acest cântec a devenit nu numai demodat, dar chiar jignitor, pe alocuri, pentru multe persoane”.
Adrian Toader a explicat că, în opinia sa, încă din titlu şi din prima strofă se observă, prin îndemnul ”Deşteaptă-te”, trimiterea la ideea că poporul român are nevoie de deşteptare, că ar fi inapt, incapabil, adâncit în ”somnul cel de moarte”, deci mort sau aproape mort. Adrian Toader susţine, conform mediafax.ro, că textul actualului imn aduce aminte în strofa a 2-a de latinitatea neamului românesc şi pune accent pe aceasta atât prin versurile ”sânge de roman”, cât şi prin ”un nume de Traian”, lăsând deoparte originea dacă a poporului român, în timp ce ridică în slăvi un cotropitor al Daciei.
Adrian Toader consideră că versurile imnului sunt jignitoare pentru români
”Strofa a 3-a, versul - <Un glas ei mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne> - sugerează ideea că am fi un popor sălbatic, care atacă prin surprindere fiinţe fără apărare, îngrădite, paşnice. În strofa a 4-a remarcăm faptul că domnitorii noştri cu care ar trebui să ne mândrim, sunt dosiţi undeva drept - măreţe umbre. Dacă aceştia ne sunt repere istorice, atunci necesită a fi vii în inimile noastre, amintiri calde cu care ne mândrim şi exemple pe care le urmăm şi nicidecum să întărim idea de umbre/strigoi, urmând cu - <moarte strigă toţi> -. Neamul românesc nu trebuie învăţat să urmeze umbrele, nu suntem adepţii apariţiei strigoilor cu care ne-am mândri, poate într-un parc de distracţii pentru copii, dar nu în simbolul nostru naţional şi nu să ne grăbim spre moarte”, a argumentat academicianul.
Acesta consideră că un popor cu pretenţii de a fi european, civilizat, renunţă la formulări injurioase precum cea din strofa a 6-a, “Şi blastămă cu lacrămi în ochi pe orişicare“ sau din din strofa a 7-a, ”De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă”. ”Aceste versuri accentuează descrierea neamului nostru ca fiind răzbunător, popor înapoiat ce crede în blesteme, le practică dorind răul cuiva ca răzbunare, pedeapsă. Noi, românii, suntem un popor modern, educat, cetăţeni europeni, nu credem în blesteme şi nu ne coborâm la nivelul celor care cred şi doresc, astfel, răul cuiva. Suntem un popor pacifist, iubitor de oameni, iertător, înţelegător şi înţelept. Înţelepciunea ne este arma de apărare. De asemenea, în strofa a 8-a apare discriminarea bazată pe religie şi credinţă, fapt care reiese în mod denigrator la adresa musulmanilor prin cuvintele - barbarei semilune – care încalcă prevederile Directivei 2000/43/CE din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalităţii de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică”, a precizat Adrian Toader.
În opinia acestuia, textul imnului induce şi discriminarea bazată pe religie şi credinţă prin versul din strofa a 11-a, ”Preoţi, cu crucea-n frunte”, ”în condiţiile în care nu toate religiile recunoscute din România au acest simbol, crucea”. ”Tonul şi, în general, atmosfera creată de către mesajul imnului actual nu sunt favorabile pentru a înălţa moralul şi a chema la unitate naţională, ci, din contră, după cum am mai arătat. Textul conţine prea multă văicăreală, plângere de milă, autovictimizare, blesteme, multă agresivitate şi morbiditate. Nu dorim să lăsăm o astfel de moştenire copiilor noştri. Nici unul dintre cele 198 de imnuri naţionale ale lumii nu insultă propria naţiune, poporul pe care-l reprezintă ca simbol naţional. Nu cred că noi, românii, dorim un simbol naţional care să ne insulte ca naţiune şi popor, fie că suntem români din naştere sau am dobândit cetăţenia română, avem suflet, demnitate, indiferent de naţionalitate şi etnie. Fiind cetăţean român trebuie să se identifice cu simbolurile naţionale”, a mai argumentat academicianul. Universitarul clujean – academician al Secţiei Ruse a Academiei Internaţionale de Ştiinţe - consideră că un imn naţional trebuie să fie de durată şi să nu depindă de moda vremurilor şi/sau de regimul politic, iar populaţia trebuie să se identifice cu simbolurile naţionale care o reprezintă, un imn al vremurilor actuale trebuind ”să promoveze unitatea naţională, să transmită o atitudine pacifistă, să promoveze valorile umane, să ridice moralul, să îndemne la respect de sine şi faţă de semeni”. Acesta a propus, în scrisorea adresată Parlamentului, Guvernului şi Preşedinţiei, organizarea unui concurs pentru stabilirea unui nou imn, dar a înaintat şi trei variante de imn la care a scris versurile: ”Demnitate, suflet de român!”, pe muzica lui Petre Iordache, ”Un suflet de român”, pe muzica lui Radu Goldiş” şi ”Un suflet mândru de român” care păstrează muzica actualului imn naţional. Adrian Toader a realizat şi un sondaj pe o reţea de socializare din care rezultă că 74% dintre respondenţi au declarat că nu se identifică cu şi prin mesajul transmis de textul imnului “Deşteaptă-te, române !” şi se simt jigniţi, iar textul nu le face onoare. În ceea ce priveşte stabilirea altei date pentru Ziua Naţională a României decât 1 Decembrie, academicianul clujean propune identificarea unei zile cu reverberaţii naţionale în alt anotimp când vremea este mult mai favorabilă. Pentru Ziua Marinei, care se sărbătoreşte în 15 august, de Adormirea Maicii Domnului, Adrian Toader propune 8 septembrie, ziua Naşterii Maicii Domnului.
La 23 de ani a emigrat în SUA, iar acum e membru al secției ruse al unei academii internaționale
Conform biografiei prezentate de monitorulcj.ro, Adrian Toader - Williams s-a născut la Medgidia în anul 1956, iar la 16 ani, în 1972, a câştigat medalia de argint la Târgul Internaţional de Invenţii la Tokyo, cu proiectul unei pompe electromagnetice cu flux continuu, fără rotor. La 23 de ani, în 1978, a emigrat în SUA, ca dizident politic care a făcut parte din Mişcarea "Paul Goma". În SUA, s-a stabilit în California unde, la vârsta de 42 de ani, în 1998, a absolvit Santa Monica College şi a obţinut o diplomă în ştiinţe generale. În perioada studenţiei a fost preşedintele Asociaţiei Studenţeşti a Colegiilor de Stat din sudul Californiei şi a răspuns de problemele a peste 1,3 milioane de studenţi.
După dobândirea cetăţeniei americane, în 1982, şi-a schimbat numele în Adrian Williams, dar foloseşte numele Adrian Toader – Williams în scrierile ştiinţifice. În 1998 s-a reîntors în România, a absolvit Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu, s-a stabilit la Cluj-Napoca şi şi-a luat două diplome de master, în Gestiunea durabilă a zonelor montane, la Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu şi în Managementul calităţii alimentelor, la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca. În 2012, şi-a luat doctoratul în zootehnie la USAMV Cluj-Napoca, cu o teză despre productivitatea melcilor sub aspect bioeconomic. Din 2010, este cercetător independent, abordând o tematică vastă, de la socio - economie, la ecologie, agricultură, bioeconomie şi ecoeconomie. Tot în anul 2010, a fost invitat la o conferinţă internaţională la Moscova, pentru a prezenta în plen despre problemele ecologice şi criza mondială, conferinţă organizată de Universitatea de Stat pentru Ştiinţe Umanitare "M. A. Sholokhov", sub egida Academiei Internaţionale de Ştiinţe, unde a susţinut o lucrare cu titlul "Mintea umană ca cel mai puternic agregat poluant". În urma acestei prezentări, în acelaşi an, a fost propus şi primit prin vot unanim ca membru activ al Secţiei Ruse a Academiei Internaţionale de Ştiinţe din San Marino şi a primit titlul de academician.
