Totul despre Postul Mare. Nu e vorba despre o simplă dietă
Credincioșii ortodocși și cei greco-catolici au intrat de luni, 14 martie, în timpul Postului Mare al anului de grație 2016. Postul Mare este o perioadă de timp de peste 40 de zile în care credincioșii se pregătesc pentru celebrarea marii sărbători a Învierii Domnului. Ca atare, am dorit să aflăm ce este Postul Mare și cum trebuie el traversat. Întrebărilor noastre ne-a răspuns părintele Mihai Marian, parohul Bisericii „Sf. Grigore Palama”, paraclisul studenților din Politehnica bucureșteană.
Rânduiala postului, susține părintele Mihai Marian, tinde spre ceva anume, spre cel care te așteaptă la capătul drumului. Direcția de mers e dată de cel care te așteaptă la capătul drumului. Or, la capătul drumului cine e? E Hristos!
Tot el adaugă că Postul cel Mare se vede din faptele noastre. Și nu trebuie uitat că postul e o imitare a lui Dumnezeu. Pe întreaga sa durată, de peste 40 de zile.
Și țineți minte: nu se poate vorbi despre post dacă nu crezi în Dumnezeu. E cea dintâi regulă, și este una foarte importantă.
Apoi, Postul Mare e ca o călătorie spirituală, e o perioadă de șlefuire spirituală!
Sub această lumină înțelegem de ce Postul cel Mare nu e o dietă! E important să ne rugăm în post, poate mai intens ca-n alte perioade ale anului, dar e și mai important să-l iubim pe Dumnezeu și pe aproapele.
Tuturor, părintele le dă următorul sfatul: „Nu vă poticniți, nu vă opriți dacă nu ați putut posti până la apusul soarelui, cum poate ați crezut că puteți face. Mai important e să-ți cureți sufletul. De pizmă, de răutatea de a fi. Fii gata să te jertfești după posibilitățile tale, mereu gata să dai socoteală despre toate cu o inimă deschisă”.
Spovedania și rugăciunea sunt la ordinea zilei în Postul Mare
Apoi, în timpul postului gândul zboară câtre nevoia spovedaniei. Or, nu tuturor le e ușor să-și mărturisească păcatele. Părintele Mihai Marian ne reamintește că „spovedania e ca o baie pentru suflet”. „Preotul e doar un martor, căruia îi spui probleme tale, păcatele care te apasă din simpul motiv că ne dorim o altă viață. Spovedania e asemenea unei discuții cu un părinte. Fiindcă preotul nu e un șef în fața căruia căutăm să apărem cât mai bine, eventual folosindu-ne de o serie de metode „speciale”, încercând „să intrăm pe sub pielea lui”, dându-i dovezi de simpatie sau un banal telefon de ziua lui”.
Nu în ultimul rând, nu e deloc de neglijat faptul că Postul Mare e și timpul în care rugăciunea e făcută mult mai atent. E cel mai bun mijloc prin care te înalți către Dumnezeu și vorbești cu el.
În timpul postului e indicat să devii mult mai îngăduitor, mai răbdător, mai rugător. E vremea practicării prin excelență a virtuților. Pocăința, statornicia! E și vremea smereniei. E foarte greu să te smerești azi, când toți în jurul tău fac exact opusul. Dar ține minte, poți face multe lucruri, dar nu te umfla în pene. Faptul că ești mai înțelept îți permite să vezi aproapele sub chipul lui Hristos.
Postul e deseori însoțit și de curățenie exterioară sufletului. Fiindcă femeile, în primul rând, dar nu numai ele, știu că întâmpinarea Domnului se face și curățindu-și sufletul, dar și casa.
Împotriva patimilor nu poți lupta singur. Important e să vrei s-o faci. Experiența parohului studenților din Politehnică spune că avem cu toții în noi un dor de ducă. „Vine un timp, menționează părintele, când parcă ne săturăm de reguli, de control din partea părinților sau al fraților mai mari sau din partea oricui altcineva. Și atunci te decizi să pleci. E important să știi însă și că ai unde să te întorci”.
Tânărul e ca mustul de toamnă. Fierbe, se dă peste cap. Dar când se maturizează, se așază. Devine statornic și mult mai puțin tentat de iluzii. Deja e mult mai atent în alegerile pe care le face.
Omul are libertate, dar nu toate cele pe care le dorește îi sunt de folos. Spre exemplu, nu e indicat să-ți supui trupul, care este templul lui Dumnezeu, unui anume fanatism gastronomic.
Dumnezeu ne iubește așa cum suntem, ne asigură același preot ortodox. Nu ne va reproșa nimic din trecut, nu ne amintește despre acel păcat sau despre cealaltă greșeală. Ori credem că Dumnezeu ne iubește, ori nu. După cum noi nu trebuie să ne amintim de el doar miercurea sau vinerea.
Cuvintele Domnului sunt adevărate. A nu se uita niciodată! Ori, dacă el ne-a cerut ca atunci când postim să ne nu comportăm asemenea fariseilor, adică a celor care par preocupați numai de un anume lucru, atunci înseamnă că în timpul postului putem și glumi. Fiindcă pe parcursul întregii călătorii cea mai importantă e iertarea. Și astfel, vom deveni mai buni cu noi înșine, dar și cu bunul Dumnezeu.
În final, părintele Mihai Marian ne reamintește spusele lui Dumitru Stăniloae, cel mai mare teolog ortodox român al tuturor timpurilor. Cel care spunea următoarele despre marea problemă a omului, care nu e „nici uciderea, nici curvia, nici iubirea de arginți, ci lipsa de orientare către împărăția lui Dumnezeu”.
Biserica ortodoxă și cea Greco-Catolică vor celebra în acest an Sărbătoarea Paștelui duminică, 1 mai. În schimb, Biserica Catolică și cea Protestantă vor marca Paștele mult mai devreme, la 27 martie.
