Victor Atanasie Stănculescu va fi incinerat fără onoruri militare
Va fi condus pe ultimul drum fără prea mulți prieteni sau apropiați. Fostul general Victor Atanasie Stănculescu va fi incinerat fără onoruri militare, miercuri, 22 iunie, la ora 12.00. Fostul președinte Ion Iliescu va fi printre cei ce îl vor conduce pe ultimul drum.
Fostul general Victor Atanasie Stănculescu a decedat la 88 de ani, în 19 iunie, la un cămin de bătrâni. Va fi incinerat, miercuri, 22 iunie, la ora 12.00, la Crematoriul Uman „Vitan-Bârzeşti” din Capitală, spun apropiații. Ca urmare a condamnării la 15 ani de închisoare pentru participare la reprimarea Revoluției la Timișoara, fostul ministru al Apărării a fost degradat de la gradul de general cu 4 stele, la simplu soldat.
Fostul preşedinte Ion Iliescu a transmis, condoleanţe familiei lui Victor Atanasie Stănculescu, afirmând că acesta „a contribuit la ieşirea din totalitarism şi revenirea la democraţie”. Surse informate spun că Ion Iliescu va fi prezent la incinerarea fostului general.
„Indiferent de controversele pe care le-a stârnit activitatea sa, în decembrie 1989, în calitatea de adjunct al Ministrului Apărării Naţionale, a contribuit la succesul Revoluţiei Române şi apoi la structurarea noilor instituţii ale statului român. Formaţia sa militară, seriozitatea şi profesionalismul său au fost calităţi pe care leam apreciat, şi care l-au caracterizat, în ciuda tuturor încercărilor prin care a trecut în ultimii ani”, a declarat Ion Iliescu.
Cine a fost Victor Atanasie Stănculescu
Victor Atanasie Stănculescu s-a născut la 10 mai 1928, în orașul Tecuci, județul Galați.
A muncit ca brigadier pe șantierul național de la Bumbești-Livezeni, unde a ajuns instructor de șantier și apoi instructor sanitar al șantierului. A urmat cursurile Școlii Militare de Ofițeri de Artilerie din Sibiu (absolvită la 30 decembrie 1949), apoi Facultatea de Artilerie din cadrul Academiei Militare ”I.V. Stalin” din București (absolvită în 1952) și ulterior un curs postuniversitar în cadrul Academiei de Studii Economice din București.
În perioada invaziei sovietice în Cehoslovacia (1968), a fost înaintat la gradul de general-maior (cu o stea). A fost desemnat să conducă Direcția economică a Ministerului Apărării Naționale. A îndeplinit apoi funcțiile de adjunct (1981-1986) și apoi prim-adjunct (1986-1989) al ministrului Apărării naționale.
A fost implicat în evenimentele din decembrie 1989 desfășurate la Timișoara și București. La 17 decembrie 1989, având funcția de ministru adjunct al apărării naționale, a fost trimis de Vasile Milea (ministru al apărării naționale 1985-1989) la Timișoara pentru a reprima Revoluția. Nicolae Ceaușescu l-a numit comandant militar unic al Timișoarei (20 decembrie 1989). Potrivit propriilor declarații, întors la București, în noaptea de 21-22 decembrie 1989, s-a deplasat la Spitalul Militar din București, unde l-a rugat pe comandantul spitalului să-i pună un picior în ghips, pentru a se sustrage în acest fel de implicarea pe mai departe în reprimarea Revoluției.
Soția s-a sinucis
Elena Stănculescu s-a sinucis în noaptea de 21/22 decembrie 2003, când avea 68 de ani. S-a aruncat de pe terasa vilei în care locuia. Cadavrul victimei a fost descoperit în curtea interioară a imobilului din strada Nicolae Caranfil nr. 65, sector 1, unde locuiau cei doi soți. Elena Stanculescu purta o pereche de pantaloni din piele, pulover și o geacă de blugi și era încălțată cu cizme lungi. A lăsat în urma sa două bilete de adio prin care arăta că nu mai poate suporta stresul continuu din ultimii ani, în care soțul său era judecat pentru implicarea în evenimentele din decembrie 1989.
