3 luni de PANDEMIE și 5 întrebări la care n-am aflat încă răspuns
Mâine, 11 iunie, se împlinesc exact trei luni de când Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat oficial pandemie de coronavirus. Tot mâine se împlinesc 6 luni de când pacientul zero, o vânzătoare din piața Wuhan, China, se prezenta la spital cu febră. De atunci, lucrurile s-au derulat cu o viteză uimitoare, de la „un caz izolat și prea îndepărtat ca să ne afecteze pe noi”, până la o gravă problemă de sănătate publică ce a schimbat viața întregii omeniri.
2020 va rămâne în istorie ca „anul coronavirusului”, cel mai greu și mai ciudat an pe care l-am trăit vreodată. Încă din ianuarie, când am realizat că situația devine gravă, mii de medici și cercetători au pornit o luptă contra cronometru pentru descoperirea unui vaccin și pentru abordarea celui mai bun tratament. Au analizat virusul pe toate părțile, au căutat răspunsuri legate de modul de răspândire, de efectele pe care le are asupra organismului uman, la ce e rezistent și cum îl putem învinge. S-au făcut studii peste studii, s-au găsit răspunsuri care s-au dovedit a fi greșite, au apărut ipoteze și teorii ale conspirațiilor.
Ce se știe cu exactitate? Că se transmite pe cale aeriană și prin atingere, că seamănă cu gripa și simptomele includ tuse, febră și dificultăți de respirație, dar și că mulți sunt asimptomatici. Ce încă nu se știe? Destul de multe. Oamenii de știință nu au putut afla cu exactitate de ce copiii sunt feriți de simptome agresive, cum se comportă și cât rezistă virusul pe suprafețe, dacă odată contaminat mai poți face a doua oară boala sau în ce măsură sunt contagioși asimptomaticii. Nu se știe nici măcar când și cum a apărut mai exact. Un studiu realizat de Harvard Medical School susține că primele cazuri de Covid-19 ar fi putut apărea în Wuhan chiar la finalul verii trecute sau la începutul toamnei, adică mult mai devreme decât se credea inițial. Autoritățile de la Beijing au respins informațiile pe care le-au calificat drept „ridicole”.
1. Câte victime sunt de fapt?
Aproape 7,3 milioane de oameni s-au îmbolnăvit la nivel global, iar numărul deceselor a trecut de 414.000, arată datele oficiale de până acum. Cea mai gravă situație este în SUA, urmată de Rusia, iar în Europa de Spania, Italia și Marea Britanie. Totuși, în afara statisticilor oficiale, trebuie să luăm în considerare asimptomaticii și persoanele nediagnosticate din cauza numărului prea mic de teste disponibile la nivel de țară. Mai multe studii arată că circa 2/3 din persoanele infectate nu dezvoltă simptome. De asemenea, mulți au murit fără să le fie făcut testul Covid, astfel că nu au fost incluși pe lista deceselor cauzate de coronavirus.
2. Pot face coronavirus a doua oară?
Întrebarea a apărut pentru prima dată în februarie, după ce o femeie din Osaka care a avut Sars-Cov-2 și declarată apoi vindecată a fost din nou testată pozitiv. Oamenii de știință au fost derutați. Se credea că cei care au făcut boala dezvoltă imunitate. Doi experți din Marea Britanie au căutat atunci să liniștească populația și au spus că reinfectarea apare rar. S-a întâmplat și la noi, în luna mai, cu o asistentă de la Spitalul Județean de Urgență Botoșani, reinfectată la aproape o lună după vindecare. Potrivit testelor de imunitate care se fac acum, gradul de imunitate variază de la om la om. Deocamdată nu se știe cât poate dura protecția oferită de răspunsul imun. Organizația Mondială a Sănătății a confirmat că în acest moment „nu există nicio dovadă că oamenii care au fost infectați cu Covid-19 nu se pot infecta a doua oară”. Totuși, potrivit Digi 24, o altă explicație a „reinfectării” ar fi testele defectuoase (care să fi indicat iniţial, greşit, că pacientul s-a vindecat, când, de fapt, era încă pozitiv).
3. Va exista un al doilea val de coronavirus?
Da, cu toții îl iau în considerare. Când va apărea - depinde. Un prim factor ar fi legat de temperatură: cu cât aerul este mai rece și mai uscat, cu atât este mai ușoară răspândirea virusului; cu cât e mai cald și mai umed, cu atât se transmite mai greu. Totuși, virusul e prezent și în țări cu climă caldă și umedă, iar în prezent nu se știe dacă vorbim despre o boală sezonieră, așa cum se întâmplă în cazul banalei gripe. „Problema nu e de a ști dacă va exista un al doilea val, ci când va avea loc și ce amploare va avea el”, a declarat recent directoarea Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor. La noi, autoritățile se așteaptă la un al doilea val în toamnă. „În acest moment noi nu avem un vaccin, ca să putem preveni un val doi. Nu putem decât să limităm. Eu cred că al doilea val nu va mai fi ca acest prim val, dar trebuie să fim pregătiţi pentru orice”, a declarat zilele trecute ministrul Sănătății, Nelu Tătaru.
4. De ce copiii sunt feriți?
Potrivit Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor, copiii sunt afectați într-o măsură mult mai mică decât adulții. Cei cu vârsta sub 10 ani reprezintă doar 1% din totalul cazurilor raportate, iar cei cu vârsta cuprinsă între 10 și 19 ani 4%. De ce? Experții cred că situația se datorează sistemului lor imunitar. „Cei mici, indiferent de vârstă, fac forme ușoare pe de-o parte pentru că nu au antecedente preexistente”, a explicat medicul Adrian Marinescu. Mai sunt și alte explicații. Prof. dr. Doina Anca Pleșca susține că la copii imunitatea nu este complet dezvoltată, ceea ce poate duce la absența răspunsurilor imune exagerate în cadrul infecției virale, respectiv „eliberarea exagerată de mediatori proinflamatori (cytokine) care acţionează la nivelul plămânilor. De asemenea, s-a demonstrat că virusul SARS-CoV-2 aderă la niște receptori pentru a intra în celule, receptori care la copii sunt reduși sau imaturi. În plus, expunerea repetată a copiilor la infecţii virale induce răspunsuri imune semnificative, exprimate prin niveluri crescute de imunoglobuline, care pot să fie îndreptate şi împotriva coronavirusului.
5. Cât rezistă virusul pe diverse suprafețe?
Și aici, părerile sunt împărțite. Primele studii spuneau că virusul persistă mai puțin de 3 ore pe hârtii, maximum două zile pe lemn și țesături, iar pe sticlă până la 4 zile. Oțelul inoxidabil și plasticul rețin cel mai bine virusul, dar nu mai mult de o săptămână. Alte studii vin cu alte date: virusul rezistă până la 5 zile pe metale (mânere, bijuterii, tacâmuri), pe sticlă (pahare, oglindă, geamuri), pe ceramică (veselă, căni) și pe hârtie (reviste, ziare, chitanțe, bani). Pe lemn (mobilier, podele, balustrade) virusul rezistă 4 zile. Pe plastic (scaune, butoane) și pe inox (frigidere, tigăi, robinete, bare și balustrade) poate rezista 2-3 zile. O zi poate sta pe carton (ambalaje, cutii), între 2 și 8 ore pe aluminiu (doze de suc, ambalaje de mâncare) și 4 ore pe cupru (monede, vase de gătit). Dacă veți mai căuta pe pe internet, veți găsi cu siguranță alt număr de zile de și ore în care virusul rezistă pe diverse suprafețe.
