Acești tineri se mută la țară pentru a-i școli pe copiii cu șanse minime de reușită în viață
România are o șansă de a ieși din criza de identitate și de valori, iar povara stă pe umerii tinerilor ei creativi. Zeci de absolvenți de facultate, de cursuri de masterat și doctorale se pregătesc acum pentru a constitui noua generație de profesori și învățători. Ei se vor alătura celor o sută de dascăli „inventați” de organizația Teach for Romania pentru a preda în școli din medii defavorizate și din mediul rural.
Noua generație de profesori și învățători se coace la foc mic. „Focul” a fost aprins acum cinci ani, când „Teach for all”, o organizație din SUA, și-a deschis activitate în România. Teach for Romania este un proiect inedit, de formare a tinerilor dascăli și aspiranți la catedră pentru a transmite informație vitală către copiii de la țară. Scopul lor este să ofere șanse egale de reușită în viață copiilor din mediul rural, iar strategia pe care o aplică este una de recunoaștere a valorilor care definesc o societate responsabilă și deschisă spre viitor.
Acești învățatori și profesori folosesc tehnici noi de predare la clasă. Ei își ghidează, motivează și sprijină elevii să devină mai performanți, prin metode de lucru interactive, bazate pe gândire critică și feedback constructiv. Ei au și rolul de susținere continuă a elevilor, de dezvoltare profesională și personală. De asemenea, facilitează recunoașterea performanței și rezultatelor lor la clasă și în afara acesteia.
„În acest an recrutăm a cincea generație de profesori. Anul trecut am avut peste 1.100 de înscrieri și am selectat 40 de potențiali profesori și învățători pentru școlile cu mari provocări. În primul an, media de vârstă a celor recrutați a fost 24 de ani, tineri absolvenți selectați din zona universitară, înscriși la masterat sau doctorat, pe care i-am convins să se alăture demersului nostru”, ne spune Corina Puiu, co-fondator și director general al Teach for Romania.
Organizația caută tineri care vor să schimbe mentalități și să ajute oameni care nu fac parte din cercul lor de prieteni. După selecție, sunt înscriși într-un program de instruire, derulat pe perioada verii. Trainingul cuprinde mai multe module care au menirea de a-i face pe aspiranții unui loc la catedră să deprindă și să dezvolte competențe de leadership. Candidații vor învăța să performeze în orice mediu, să-și dezvolte abilitățile de comunicare și de planificare și să căpete experiență de predare la clasă, cu copii din școli partenere. Dacă vor fi acceptați, vor preda vreme de doi ani în instituții de învățământ din mediul rural, unde lipsa oportunităților le închide copiilor orice ușă în viitor.
„Studiile vorbesc de o legătură directă între nivelul de educație al unei comunități și succesul sau insuccesul ei. Modelul pe care îl aplicăm noi se numește teaching as leadership, o învățare bazată pe valori. La început credeam că e vorba de acumularea de cunoștințe, dar predate diferit, însă ne-am dat seama că nu e deloc așa. Motivul pentru care copiii își abandonează propriile visuri sau pentru care visează atât de mic este acela că, pur și simplu, nu mai au un reper de valori. Ele nu sunt în centrul actului de educație. În paradigma actuală stă profesorul, el e autoritatea supremă, însă pentru noi și programul pe care îl derulăm în prezent copilul este acea autoritate supremă. Copilul și nevoile lui. Responsabilitatea fiecărui cadru didactic pe care noi îl trimitem în fața acestor copii este de a înțelege cadrul social din care provin, de a merge la părinți pentru a discuta cu ei, pentru că unii dintre cei mai importanți detractori în acest proces sunt chiar părinții”, spune Corina Puiu.
Dascălii se mută la țară
Pentru a putea duce programul la bun sfârșit, unii dintre ei fac naveta în fiecare zi, între localități. Printre cei care parcurg zilnic câțiva kilometri, chiar și pe jos, până la școală se numără Ana-Maria Bobeică.
„De fiecare dată când plec de acasă am sentimentul că pornesc într-o nouă aventură. În unele zile mă lupt cu vântul să nu-mi fure umbrela, în altele îmi hrănesc ochii cu nesaț din verdele sau albul din jur, depinde de anotimp. Drumul șerpuit, câmpul întins și cerul nemărginit îmi sunt tovarăși permanenți în călătoria mea. Pe lângă ei, trebuie să le mulțumesc tuturor celor care au fost dornici să împartă o bucată din drumul meu spre sau dinspre școală, luându-mă cu mașina sau în căruță. Am ajuns mereu la timp datorită solidarității fiecăruia dintre ei”, spune tânăra, instruită ca profesor în cadrul programului derulat de Teach for Romania.
Cei mai mulți, însă, s-au mutat în mijlocul comunităților pe care le deservesc, fiind primiți cu brațele deschise de oamenii de aici. Pentru asta plătesc chirie sau stau în gazdă la familiile din comunitate. Salariile lor sunt identice cu cele ale unor dascăli începători sau ale unor suplinitori, însă, spre norocul lor, Teach for Romania le dublează veniturile, prin acordarea unor burse.
„Încercăm să implicăm și autoritățile locale pentru a-i ajuta cu aceste costuri de chirie. Marea noastră bucurie este că dascălii pregătiți de noi își exprimă intenția de a rămâne în aceste comunități și după ce expiră perioada de doi ani. Acum discutăm cu oamenii din aceste localități să identificăm niște metode prin care comunitatea îi poate ajuta să rămână acolo”, spune Corina Puiu. Conform acesteia, modelul de educație promovat de organziație respectă programa școlară din România. „Suntem parte din sistemul actual de educație, nu am inventat noi nimic. Respectăm programa școală, nu avem statut special. Predăm același lucru, însă felul în care o facem e total diferit”.
Susținerea financiară, cea mai mare provocare
Programele derulate de Teach for Romania beneficiază de susținere financiară din partea unor companii, sub formă de donații. Lipsa banilor este cea mai mare amenințare a inițiativelor antreprenoriale cu impact social. Un raport întocmit de Ashoka, cea mai mare organizație globală de promovare și susținere a antreprenoriatului social, arată că 55% din inovatorii sociali din România se confruntă cu lipsa oportunităților de finanțare a proiectelor lor. A doua provocare a acestora este lipsa unui cadru legislativ favorabil, 31% din ei reclamând acest lucru. Ashoka a reușit să coaguleze în România circa 200 de antreprenori sociali care aduc plus valoare în comunitățile în care activează. Patruzeci dintre ei au fost intervievați în profunzime pentru a dezvălui problemele cu care se confruntă în activitatea lor. În acest an, organizația va selecta câțiva dintre ei pentru a le oferi consultanță și sprijin financiar în următorii trei ani.
„Studiul nostru demonstrează faptul că acest context dificil nu îi descurajează, ba mai mult, îi motivează pe antreprenorii sociali să fie energici și creativi, să caute pe cont propriu soluții și resurse, să depășească barierele care le apar în cale. Antreprenoriatul social constituie o zonă cu potențial enorm încă nevalorificat, iar noi, Ashoka România, ne bucurăm să îi sprijinim pe acești antreprenori să aducă schimbarea de care țara noastră are nevoie”, a declarat Corina Murafa, country director, Ashoka Romania.
Ashoka a realizat o hartă a inovatorilor sociali din România care se implică activ în schimbarea în bine a comunităților în care activează.
