Au pus masa pe morminte, sus e chef, jos oseminte. Paştele Blajinilor s-a lăsat cu petreceri şi grătare la căpătâiul celor dragi
Voie bună, luni dimineaţă, în Cimitirul Viişoara din Ploieşti. În timp ce ploieştenii făceau curat pe la mormintele rudelor decedate sau aprindeau câte o lumânare, zeci de romi au venit aici pentru a sărbători Paştele Blajinilor.
Imediat ce au sosit, au şi încins grătarele pe aleile dintre morminte. Mai mult, au vrut să aibă un adevărat dezmăţ culinar, pe care au cheltuit mii de lei, şi fiecare a adus mâncarea cu … genţile. Băutura a fost şi ea, în cantităţi impresionante. Romii din Ploieşti păstrează cu stricteţe tradiţia de pomenire a morţilor, la cimitir. Aleile sunt pline de grătare, iar mormintele de … mâncare.
Dacă bărbaţii stăteau la grătar, femeile nu mai pridideau cu treaba. Fiecare a ales câte un mormânt de marmură pe care s-a aşezat, ca să pregătească farfuriile cu aperitive sau salatele de crudităţi. Şi chiar a fost un ospăţ pe cinste, cu fripturi de porc, vită sau miel. Carnea preparată la grătar a fost pusă într-o sacoşă de rafie atârnată de o cruce, în lipsa unor platouri.
Anul ăsta nu au avut voie cu muzică în cimitir
“Aşa e tradiţia la noi. Să venim să sărbătorim Paştele Blajinilor. Facem asta din moşi-strămoşi. Eu vin de vreo 30 de ani. Fiecare a cheltuit cam 10 milioane de lei, la noi este tradiţia să fie belşug. Dăm şi de pomană. E pentru morţii noştri. Aprindem o lumânare, aducem şi o floare, facem grătare”, ne-a declarat Mihai Cristea, bulibaşă, cel care a adăugat şi faptul că ei sunt ţigani de şatră, care stau în cort. Romii au venit dis de dimineaţă, iar în jurul orei 13.00 au plecat. Au avut însă şi restricţii impuse de administraţia cimitirelor. “Nu au avut voie cu muzică. Au fost rugaţi să stea liniştiţi, să mănânce, iar când pleacă să strângă gunoaiele”, a declarat Elena Gândea, administratorul Cimitirului Viişoara Ploieşti.
Click! spune
Paştele Blajinilor sau Paştele Morţilor se ţine în lunea de după Duminica Luminată, la o săptămână şi o zi după Învierea Domnului. Sărbătorită preponderent, în Europa de Sud-Est, această sărbătoare are la bază pomenirea celor decedaţi, rude şi prieteni apropiaţi. Ţara unde sărbătoarea ia cea mai mare amploare este Republica Moldova.