Casa asta are 257 de ani
A suferit în războaie, a alinat suflete şi a ascuns, în siguranţă, proscrişi. Dacă s-ar da medalii pentru case eroine, cel mai vechi imobil din Bucureşti, Casa Melik, ar avea pereţii plini de însemne. Click! vă spune povestea unei construcţii care stă în picioare de 257 de ani şi care acum adăposteşte Muzeul Theodor Pallady.
”Casa a fost ridicată în 1760, iar despre primul ei proprietar se ştie doar că a deţinut rangul de spătar, de unde şi numele străzii pe care se află clădirea. După moartea acestuia, urmaşii au vândut-o pentru 1400 de taleri unui negustor armean, Hagi Kevork Nazaretoglu”, începe povestea imobilului, custodele muzeului, Mihaela Murelatos. Intrarea în casă nu se făcea pe unde este acum accesul în muzeu, ci prin spatele imobilului. Proprietarii stăteau la etaj, iar la parter, slujitorii.
În 1847, la decesul lui Hagi, casa este lăsată moştenire unuia dintre fii, Agop, care la rândul său, în acelaşi an, o oferă drept zestre fiicei sale care se măritase. Soţ îi devenise arhitectul Iacob Melik, care renovează în 1822 imobilul, fără a-l modifica. Bărbatul era o personalitate a vremii, făcuse studiile la Paris unde cunoscuse principalii lideri ai mişcării paşoptiste, cei care vor fi eroii Revoluţiei de la 1848. Când mişcarea este înfrântă, Melik îi ascunde în podul imobilului pe Ion-Heliade Rădulescu, C.A Rosetti şi Ion Brătianu. După ce lucrurile se mai liniştesc, împreună cu familia, arhitectul Melik fuge din ţară, iar casa rămâne goală până în 1857, când proprietarii se întorc şi o renovează pentru a doua oară. ”Atunci apare prima modificare majoră a locuinţei, închiderea cerdacului. Arhitectul moare în 1887, iar soţia în 1913, chiar în casă, într-un incendiu. Ea lasă prin testament casa comunităţii armene pentru realizarea unui azil pentru văduvele sărace”, continuă saga celei mai vechi case din Bucureşti Mihaela Murelatos. „Va funcţiona cu această destinaţie până în 1947”, aflăm de la custode.
Calvarul bătrânului imobil nu se terminase! După război, imobilul devine o clădire cu apartamente închiriate până în 1970. Pentru salvarea casei, care ajunsese într-o stare deplorabilă, comunitatea armeană o donează statului şi astfel proprietar devine Muzeul Naţional de Artă al României. Venerabila locuinţă intră într-un proces de ”oblojire” care durează doi ani. I se găseşte repede o nouă ”viaţă”!
Va adăposti, sub numele de Muzeul Theodor Pallady, o colecţie de artă a soţilor Serafina şi Gheorghe Răut, cei în a căror casă din Paris, celebrul artist a stat şi a lucrat până în 1904, când s-a întors în ţară. Imobilul a rămas părăsit din nou după cutremurul din 1977, când toată colecţia a fost evacuată şi dusă la Muzeul Colecţiilor de Artă. Abia în 1994 picturile şi desenele se întorc în casa din Spătarului 22.
