Cele mai îndrăgite tradiții de Crăciun din România
Pretutindeni, Crăciunul este Sărbătoarea Familiei și a Iubirii pentru semeni. Potrivit tradiției populare, praznicul Nașterii Domnului este sărbătoarea sfârșitului de an patronată de Moș Ajun, fratele geamăn a lui Moș Crăciun, unul dintre Apostolii lui Iisus.
Colindul ”Bună dimineaţa la Moş Ajun”
Colindatul începe în seara de 23 spre 24 decembrie şi se continuă până noaptea târziu. Seara, copiii merg să colinde la rude, la prieteni şi la vecini. Cele mai îndrăgite colinde : Moş-Ajunul, Bună-dimineaţa sau Bună-dimineaţa la Moş-Ajun răsună în toată țara în noaptea sfântă. Tradiția spune că fiecare colind reprezintă un ritual care aduce beneficii în casa gazdei care primeşte colindătorii :alungă boala şi demonii, aducând noroc şi copiilor din acea gospodărie.
Steaua sus răsare, Trei crai de la răsărit, colindele cele mai îndrăgite
Din ziua de Crăciun şi până la Bobotează, pe 6 ianuarie, copiii merg să colinde cu Steaua la casele prietenilor şi vecinilor creştini. Cu acest prilej, copiii cântă cele mai îndrăgite colinde care vestesc Naşterea Domnului Iisus Hristos precum: „Steaua sus răsare”, „Trei crai de la răsărit”, În oraşul Viteem”. De-a lungul deceniilor, aceste cântări religioase sunt întâmpinate cu bucurie de gospodarii care-i primesc pe colindători și le dăruiesc mere, nuci, covrigi și bani. De fiecare dată, colindele cu Steaua aduc linişte sufletească şi bucurii în familiile unde poposesc colindătorii.
Brezaia, un colind răspândit în Câmpulung Muscel
Colindatul cu Brezaia este un colind răspândit doar în zona Câmpulung-Muscel şi înlocuieşte colindul cu Capra, răspândit în numeroase localităţi din ţara noastră. Pentru această datină, colindătorii o pregătesc pe Brezaia cu veşminte specifice: De la fetele din sat se adună 50 de basmale multicolore cu care se îmbracă un băţ înalt de cel puţin doi metri. Ca şi Capra, Brezaia are în vârful băţului două coarne, are și o gură făcută din două bucăţi de lemn şi sub aceasta Brezaia poartă o bărbiţă, asemenea ţapului. Totodată, hainele Brezaiei sunt împodobite cu mulţi ciucuri, cusuţi la colţurile fiecărei basmale. Pe parcursul a trei zile, Brezaia colindă la toate casele gospodarilor din localitatea respectivă, fiind însoţită de bărbatul ei (care se cheamă Moş- îmbrăcat şi el cu haine de sărbătoare, cu un cojoc foarte frumos) şi de un întreg alai. Colindul Brezaia este urmat de un bal, la care sunt invitaţi toţi colindătorii. A doua zi de Crăciun, Brezaia moare şi ea este plânsă de tot alaiul care a însoţit-o pe parcursul celor trei zile de colindat.
În noaptea de Moș Ajun, părinții să dăruiască copiilor bănuți
Obiceiul colindului s-a răspândit de la Moş Ajun, iar copiii și tinerii care merg pe la casele gospodarilor, să le ureze acestora spor şi sănătate, primesc mere, nuci şi colaci. Tradiţia spune că Moş Ajun a orânduit ca în această noapte sfântă, părinţii să le dăruiască copiilor câţiva bănuţi. Darul financiar primit de copii simbolizează sporul, de care ei se vor bucura până la anul următor.
Crăciunița este simbolul împlinirilor
Prin tradiție, Crăciunița înflorește în preajma sărbătorilor de iarnă și de aceea, superba floare poartă numele de Cactus de Crăciun. În orice casă, Crăciunița aduce bucurii pentru că este simbolul împlinirilor pentru familia care o găzduiește pe parcursul anului. Gospodina are misiunea să protejeze delicata Crăciuniță și să-i asigure umezeală și umbră. Crăciunița trebuie păstrată într-o cameră răcoroasă, unde lumina artificială nu se aprinde ore în șir. De asemenea, florile și bobocii Crăciuniței se desprind repede de tije dacă ghiveciul este mutat prin diferite locuri prin casă.
Să știți, Steaua magilor a existat cu adevărat!
Mai multe amănunte referitoare la Steaua magilor au fost prezentate în Evanghelii şi confirmate de istorie. Totodată şi astronomia susţine, cu argumente, prezența Stelei magilor. Toate aceste dovezi demonstrează că Steaua Magilor a existat cu adevărat!.
Steaua magilor, eveniment astrologic care se repetă la 100 de ani
În anul 1606, astronomul Iochannes Kepler a demonstrat că steaua care i-a condus pe magi a fost o triplă conjuncţie a lui Jupiter şi a lui Saturn în constelaţia Peştilor.
Un eveniment atât de rar are loc la intervale de 100 de ani, pe când conjuncţiile simple au loc la aproximativ 20 de ani. Acest eveniment astrologic s-a repetat în anul Naşterii Domnului de trei ori: la 23 mai, la 3 octombrie şi la 4 decembrie, fiind perfect vizibile. Călătoria de la Babilon la Ierusalim durează o lună şi jumătate. Pentru că Betleemul era la sud de Ierusalim, în cazul unei călătorii care se efectuează după-amiază, steaua devenea foarte strălucitoare şi, pentru că se apropia amurgul, lăsa impresia că, într-adevăr, merge înaintea lor. Astronomul Richard Hennind a reconstruit artificial „drumul stelei magilor” la planetariul din Dusseldorf, în intervalul 1933-1937, demonstrând ipoteza lui Kepler în faţa miilor de vizitatori.
Magii Balthazar, Melchior și Caspar au adus daruri Pruncului Iisus
Cele mai multe dovezi istorice spun că au fost trei magi care au adus daruri pruncului Iisus. Există și alte surse ce precizează că au fost patru, şase şi chiar doisprezece. Totuşi, sfânta Tradiţie spune că drumul” Stelei din Bethleem ”, către locul unde s-a născut Iisus Hristos a fost urmat de trei magi care poartă numele de Balthazar, Melchior şi Caspar (Gaşpar).
Preparatele tradiționale împodobesc masa sărbătorească
Din moși strămoși, se spune că Dumnezeu a orânduit sărbătoarea Crăciunului, pentru ca omul să deguste roadele pământului: legume, fructe. Pe lângă acestea, preparatele din porc împodobesc masa de sărbătoare, iar cine nu taie un porc gras, este bine să pregătească pentru masa festivă din ajunul Crăciunului supă şi friptură, preparate dintr-o găină grasă, sacrificată special pentru acest eveniment religios.
Pentru a fi sănătoși tot anul, copiilor li se dă la desert miere cu fagure și semințe de bostan.
Aperitivele tradiționale au prioritate
În această noapte sfântă, pe masa sărbătorească au prioritate aperitivele preparate din carne de porc, de peşte şi de pasăre, ca simboluri ale vitalităţii, ajutându-i pe gospodari să fie sănătoşi în Noul An. Potrivit tradiţiei, după ce se degustă aceste bucate tradiţionale, mesenii degustă și ţuica, tot un simbol al vitalităţii.
Pentru sporul în gospodărie – ungerea pîinilor cu muruială
Un alt obicei, care se practică de secole în seara de Ajun, se referă la ungerea pâinilor cu „muruială”, o pastă preparată din făină de grâu şi aghiazmă. Ritualul este împlinit de gospodina casei pentru ca pâinile preparate în gospodărie să se păstreze proaspete şi gustoase. Cu muruiala care a rămas, gospodarii ung pomii din grădină, pentru ca în anul următor rodul acestora să fie şi mai bogat.
Aluatul contra deochiului animalelor
În Ajunul Crăciunului, în Muntenia, în Oltenia şi în Banat se păstrează obiceiul ca stăpâna casei să frământe un aluat, pe care-l folosesc la ritualul contra deochiului animalelor erbivore din gospodărie, al vitelor mai ales, pentru ca acestea să aibă mult lapte tot anul.
Snopul de paie, pentru ca pomii fructiferi să rodească
De asemenea, în Ajunul Crăciunului, în multe zone din ţară, pentru ca pomii fructiferi să aibă rod bogat, gospodarii leagă câte un snop de paie în jurul tulpinii lor.
O datină pentru ca albinele să rămână în stup
Şi apicultorii respectă cu sfinţenie o datină : în Ajunul Crăciunului, ei nu înstrăinează nici un obiect din casă, pentru ca albinele să nu părăsească stupii în timpul roitului (nunta albinelor) şi să fie plini de miere.
24, 25, 26, 27 decembrie-simbolul celor patru anotimpuri
În Muscel, creştinii cred că zilele de 24, 25,26 şi 27 decembrie corespund celor patru anotimpuri: de exemplu, ziua de 24 este simbolul primăverii, a doua zi reprezintă vara etc.; astfel că vremea din aceste zile anticipează cum va fi timpul în acel anotimp.
Persoanele care se manifestă violent sau care se răzbună pe semenii lor, în ajunul sărbătorii, vor suferi tot anul de buboaie.
În data de 20 decembrie, Crăciunul are un preambul
În toată lumea creştină, Crăciunul începe cu un post care este urmat pe parcursul a şase săptămâni, şi se încheie în seara de Crăciun, după slujbă. Sărbătoarea Crăciunului are la noi un preambul în data de 20 decembrie, când tradiţia vorbeşte despre ziua de Ignat. Atunci se taie porcul şi se pregătesc diferite preparate specifice sărbătorii
de Crăciun, iar acest ritual este respectat în mediul rural.
Împodobirea bradului se asociază cu iubirea, bucuria și fericirea
Împodobirea bradului este cel mai îndrăgit obicei de Crăciun, datorita simbolurilor care i se asociază: iubire (pentru că este împodobit de toţi membrii familiei), bucurie şi fericire (pentru că sub el se adună cadourile), magie (pentru că Moş Crăciun vine doar în casele unde există un brad împodobit). Bradul este şi simbolul vieţii, trăiniciei şi sănătăţii (pentru că este mereu verde şi când afara e zăpada. Se spune că obiceiul împodobirii bradului de Crăciun îl păstrăm de pe vremea romanilor. Atunci a apărut tradiţia de a face daruri celor dragi de Crăciun. Apoi, tradiţia a fost preluată de familiile înstărite din toate zonele ocupate de romani.
La început bradul se împodobea cu dulciuri
La început, bradul se împodobea cu dulciuri, cu mere şi cu nuci vopsite. În secolul al XVIII-lea, lumânările au început să fie folosite la împodobirea bradului de Crăciun în Germania. Din secolul al XIX-lea, au apărut podoabele confecţionate sub formă de jucării. Tot cam atunci au apărut şi globurile, podoabe apreciate în timp ca simboluri care atrag veselia în toată lumea creştină.
Cadourile de Crăciun, de pe vremea romanilor
Crăciunul fără cadouri, ar fi ceva de neimaginat. Tradiţia lor datează, la fel, din vremea romanilor. În timp, s-a născut un personaj legendar, Moş Crăciun, cel mai îndrăgit mit al copilăriei, cu nume diferite, în jurul căruia se adună tot felul de poveşti , în funcţie de fiecare ţară.
Colac pentru cei trecuți la viața veșnică
În numeroase localități din Argeş, în noaptea de Crăciun se împlineşte o tradiţie: pe masă se așează un pahar cu apă şi un colac, pentru cei răposaţi, care vin la casele lor în noaptea magică de Crăciun. Atunci, când se deschid cerurile, cei plecaţi la viaţa veşnică se bucură că n-au fost uitaţi.
