Cioloș nu mai dă bani pentru Mega-Catedrală, PF Daniel se dezlănțuie

5 decembrie 2015 20:16

Ultima actualizare: 7 martie 2022 5:02

Edificiul ar putea fi inaugurat în anul 2017, dacă proiectul va beneficia de finanțare constantă

Conform proiectului de Buget pentru anul 2016, guvernarea Cioloș nu a mai alocat fonduri pentru șuținerea cultelor. BOR-ul este cea mai afectată instituție iar Catedrala Mântuirii Neamului rămâne fără principala sursă de finanțare.

Ce trebuie sa stii despre finanțarea Bisericii de la bugetul de stat:

Salariile acordate personalului de cult de la bugetul de stat prin bugetul Secretariatului de Stat pentru Culte urmează să crească în 2016.
Dacă în 2014 s-au alocat pentru salariile pentru personalul clerical angajat în unităţile cultelor recunoscute 275 de milioane de lei, iar în 2015 – 291 de milioane de lei, în proiectul de buget pe 2016 este propus un buget de 328 de milioane de lei pentru cler în următorul an, în creştere cu aproape 13%.
Patriarhul Daniel susţine că renunţă şi la salariile de la stat dacă Bisericii i se dau înapoi proprietăţile luate abuziv, conform adevarul.ro. „Da, noi am spus de mai multe ori că suntem de acord nu numai să impoziteze veniturile, ci să şi renunţăm la salariile de la stat dacă ni se dă înapoi ceea ce în mod abuziv a luat statul ca proprietăţi“. Patriarhul Daniel a afirmat că Biserica Ortodoxă Română nu vrea să stea „cu mâna întinsă la stat tot timpul“, dar trebuie ca statul să dea înapoi ceea ce a fost luat de la Biserică. „Deci, noi nu avem nevoie să stăm cu mâna întinsă la stat tot timpul, dar statul să ne dea înapoi ceea ce a luat ca fiind donaţii date bisericii în mod liber. Când se face echilibrul acesta, nu mai avem nevoie de salarii de la stat şi nici de celelalte“, a mai spus PF Daniel.
În 2014, cheltuielile realizate pentru susţinerea cultelor au fost de 148,15 milioane de lei,
Costul lucrărilor la Catedrala Mântuirii Neamului până la stadiul roşu-gri, adică pentru finalizarea construcţiei, fără tencuială, dar cu geamuri şi uşi, este de aproximativ 80 de milioane de euro, potrivit datelor Patriarhiei Române. Însă costul total al lăcaşului ar urma să se ridice la 200 de milioane de lei.
Deşi în 2010, prin Legea nr. 118/2010, Guvernul a redus cu 25% cuantumul sprijinului financiar acordat de stat pentru salarizarea personalului clerical şi neclerical, începând cu 2011 situaţia s-a mai îmbunătăţit şi salarizarea s-a majorat cu 15% faţă de salariul pe luna decembrie. Până astăzi a mai cunoscut o serie de majorări. Din cei 14.231 de preoţi şi diaconi ai Bisericii Ortodoxe Romane, peste 1.000 sunt salarizaţi exclusiv din fondurile proprii ale unitătilor bisericeşti, iar aproape 1.500 din cei aproximativ 17.000 de salarizaţi neclericali sunt plătiţi integral de Biserică. Aşadar, statul român ajută Biserica aşa cum poate, adică subvenţionează aproape toată activitatea sa de la achiziţionarea de imobile, decoraţiuni interioare, conservarea acestora şi până la salariul personalului clerical şi neclerical cum ar fi clopotarii sau personalul administrativ.
De la aderarea României în Uniunea Europeană fenomenul emigraţionist s-a amplificat şi multe sate şi mici oraşe din România s-au depopulat masiv, construcţia de lăcaşe de cult s-a menţinut într-un ritm accelerat.
Biserica se apără şi susţine că, dacă statul nu s-ar implica, atunci personalul bisericesc din părţile pustiite de sărăcie ale României nu ar mai avea din ce trăi. Biserica nu supravieţuieşte doar din contribuţiile enoriaşilor, ci primeşte scutiri de la stat pentru a nu plăti unele impozite şi taxe, trăieşte din donaţii, din inchirerea unor spaţii şi terenuri, dar şi din turism, din comercializarea de lumânări, reviste, cărţi, broşuri şi alte obiecte religioase.