Drumul spre succes al unui parașutist român: «În tinereţe îmi era frică de înălţime»
La cei 48 de ani ai săi, Gabriel Dan-Chiriac şi-a îndeplinit un vis din copilărie. Acela de a ajunge la înălţimi pe care puţini le pot atinge. Paraşutistul român a bătut recordul european la saltul cu paraşuta, dar şi-a amintit că n-a fost întotdeauna la fel de viteaz. În tinereţe îi era groază de înălţime.
S-a apucat de paraşutism pe când era în liceu. Nu din fiţă, ci pentru că îi era o teamă cumplită de înălţime. Şi-a zis că doar aşa poate scăpa de cea mai mare spaimă a vieţii lui. “Eram în liceu când m-am alăturat clubului de paraşutism din oraşul natal, Tecuci. E normal să-ţi fi frică de înălţimi, fie că te urci în copac să culegi nuci, fie că sari de la 10.000 de metri. Însă pentru toate trebuie să fie un început”, a declarat Gabriel Chiriac pentru Click!.
Românul a stabilit la începutul acestei luni un record european la saltul cu paraşuta, sărind de la 9.703 metri din nacela unui balon cu aer cald. Alături de el au fost Mihai Ilie şi Mugurel Conta Ionescu, doi camarazi de nădejde de la Aeroclubul României. Balonul s-a înălţat în aer de pe Aerodromul Sânpetru, în apropiere de Braşov, şi a aterizat la aproximativ 20 de kilometri Nord-Vest, în zona localităţii Vlădeni. Saltul românului a bătut astfel performanţa de 9.319 metri, realizată de finlandezul Timo Toivonen la data de 21 aprilie 2013.
Cei trei români care au uimit Europa au făcut parte şi din programul aerospaţial dezvoltat de ARCA Space Corporation, o companie fondată de un grup de români în scopul explorării spaţiului cosmic. Paraşutistul ne-a spus că în timpul zborului cu balonul a avut de înfruntat temperaturi de minus 60 de grade Celsius. În cădere a prins o viteză de peste 300 km/h, iar temperatura resimţită a depăşit minus 70 de grade. “Nu aş fi reuşit fără un echipament termic specific, format dintr-o succesiune de costume cu diferite roluri. Instalaţia de oxigen îmi oferă pe toată durata acţiunii oxigen pur de uz uman. Aceasta este necesară pentru denitrogenarea organismului şi supravieţuirea la peste 6.000 de metri”, ne-a spus paraşutistul. Dacă-l întrebi ce reprezintă acest salt reuşit pentru el, îţi va răspunde “un Everst al vieţii personale”. Dar e un Everest pe care vrea să-l bată repede, căci următorul salt va fi de la 11.000 de metri.
Are o performanţă mai bună pe plan naţional
În ciuda mesajelor de felicitare pe care le primeşte din toate părţile, performanţa pe care a înregistrat-o în această lună nu e cea mai mare din viaţa lui. Recordul naţional de altitudine la saltul cu paraşuta a fost stabilit tot de el, în 2015. Atunci a sărit de la 10.431 de metri. Performanţa n-a fost omologată la nivel european dintr-o confuzie. “În acelaşi an, o echipă de polonezi sărise de la 10.700 de metri. Am zis că e inutil să mai depunem cerere de omologare, căci saltul lor a fost mai bun. Numai că performanţa polonezilor a fost omologată la secţiunea pe echipe, nu la individual. Practic, eu puteam să fiu creditat cu record european în 2015, dar nu am aflat decât după patru luni de decizia federaţiei internaţionale”, spune Chiriac.
"Abia aștept să predau ștafeta"
Click.ro: Vorbim de record european. Dar cum arată recordul mondial?
G.D. Chiriac: Recordul mondial este un țel îndepărtat, dar nu imposibil de realizat. Alan Eustace a ridicat ștacheta până la 41.150 de metri în 2014. Pentru asta au fost folosiți circa 5 milioane de dolari. Dacă nu s-a schimbat ceva peste noapte în sportul românesc, atunci știu că nu vom avea prea curând o asemenea sumă disponibilă pentru a aduce în țară și recordul mondial de înălțime. Totuși, în așteptarea acelei zile, plănuim să realizăm mai multe recorduri continentale sau mondiale, mai puțin costisitoare, dar care să crească exponențial valoarea aviației românești.
Click.ro: Bănuiesc că există destui parașutiști în Europa care abia așteaptă să vă întreacă. Cât credeți că va rezista recordul dvs.?
G.D. Chiriac: Recordul național al generalului Grigore Bastan a fost doborât după 45 de ani. De doi ani, noul record al României așteaptă să fie îmbunătățit. Mai mult ca probabil așa va fi și cu recordul european. Va aștepta în panoplia noastră până când se va găsi o echipă de oameni speciali, dedicați, care să fie capabili de a trece peste toate eforturile și greutățile unei asemenea experiențe. Sper să pot strânge cât mai curând mâna celor care vor continua pe acest drum ascendent. Predarea de ștafetă este o evoluție firească și nobilă în vederea atingerii infinitului.
Click.ro: Ce poate ieși prost dintr-un astfel de salt?
G.D. Chiriac: Nimic sau totul. Deși poate părea o joacă, este cât se poate de serioasă fiecare lansare. Și cu atât mai mult una în condiții speciale. În spatele unui asemenea record am înregistrat ore și zile întregi de muncă, de calcule, de prognoze și estimări, de pregătiri tehnice, fizice și psihice. Nimic nu este lăsat la voia întâmplării și totul se calculează iar și iar, până se găsește soluția cea mai optimă la fiecare problemă posibilă. Bineînțeles că nu trebuie să excludem surprizele neplăcute, dar fiecare situație critică se rezolvă cu maximă rapiditate și eficiență. Parașutismul înseamnă secunde și vieți.
Click.ro: Ce variabile luați în calcul pentru a stabili ziua perfectă pentru salt?
G.D. Chiriac: În creuzetul unei zile perfecte se amestecă foarte multe ingrediente meteorologice, tehnice, tactice, administrative. Când rezultatul mulțumește pe toată lumea, Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian dă undă verde pentru declanșarea operațiunii. Din acel moment, toată succesiunea evenimentelor se derulează ca într-un film de Oscar bine regizat. Nu există loc de scăpări, de îndoieli, de eșecuri. Singura care poate interveni și schimba rostogolirea evenimentelor este Mama Natură.
