Intrarea Maicii Domnului în Biserică 2015: Tradiţii
În calendarul popular, sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în Biserică este cunoscută sub numele Vovedenia (sau Ovidenia), denumire întâlnită în Moldova, Muntenia şi Oltenia.
Numele de Vovedenie provine din slavonă şi înseamnă „intrare”.
În ziua sărbătorii este dezlegare la pește
Pentru bucuria sărbătorii, Biserica acordă postitorilor dezlegare la peşte, simbolul credinței creștine.
Din această zi începe un timp magic ce ia sfârșit în noaptea de Sfântul Andrei
Din această zi, începe un timp magic care se încheie În noaptea Sfântului Andrei. În tradiţia populară, se spune că în ziua de Vovidenie se deschid cerurile şi credincioşii înţeleg graiul animalelor.
Copiii, rodul rugăciunilor
Familiile care-și doresc copii este bine să se roage, începând din ziua praznicului, timp de 40 de zile. Prin tradiție, aceşti copii, care sunt rodul rugăciunilor, în timp, în cariera lor, îl slujesc pe Dumnezei devenind preoţi, călugări sau misionari. În ţara noastră, avem un exemplu devenit celebru în lumea creştină: în copilărie, Părintele Cleopa era foarte bolnav; în disperare de cauză, mama sa a mers la biserică, s-a rugat pentru însănătoşirea pruncului ei şi l-a închinat Maicii Domnului. În timp, prin viaţa sa duhovnicească, Părintele Cleopa a fost întemeietorul multor obşti monahale.
În ziua praznicului, lumina candelei să nu se stingă
De secole, sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în Biserică este asociată Luminii. De aceea, în căminele credincioşilor este bine ca lumina candelei şi focul din sobe sau şemineu să ardă toată noaptea, pentru ca din acea familie să nu plece sporul, sănătatea și puterea credinței.
Ofrande pentru cei înecați și pentru cei care au murit fără lumină
În ziua praznicului, în toate zonele țării, gospodinele duc la biserică ofrande de post pentru rudele înecate și pentru cele care au murit fără lumânare . După ce au fost sfințite, bucatele tradiționale de post : pește, fructe, pâine de casă și vin sunt împărțite săracilor și credincioșilor care poartă numele celor trecuți la viața veșnică.
Sărbătoarea, cinstită de credincioși prin rugăciune și ofrande de post
Prin tradiție, sărbătoarea este cinstită de credincioşi prin rugăciune şi ofrand: Bucate de post, peşte şi lumânări sunt duse la biserică şi sfinţite, pentru ca membrii familiei să se bucure sănătate, de reuşite şi o bună vedere. De-a lungul deceniilor, credincioșii care au respectat tradiția, în anul următor au avut spor în munca lor și belșug în gospodărie.
Vremea din ziua de Vovedenie prevestește cum va fi anul viitor
Prin tradiție, vremea din ziua de Vovedenie prevestește vremea de anul viitor . Dacă în această noapte va fi cer senin, va urma un an secetos şi pomii nu vor avea rod bogat ; în schimb, dacă ninge, va urma o iarnă cu multă zăpadă şi un an roditor.
Ritualul cu crengi de măr apără de boli și de pagubă
Un ritual îndrăgit, în ajunul sărbătorii, este practicat de copii : aceştia pun crengi de măr într-un vas cu apă în care adaugă şi agheasmă.
Vasul se aşază într-un loc călduros, unde să pătrundă lumina. Până la Anul Nou, crenguţele de măr înmuguresc şi înfloresc, iar la pragul dintre ani copiii care le-au îngrijit merg cu ele la rude şi la prieteni, folosindu-le ca sorcovă. De-a lungul timpului, s-a dovedit că persoanele sorcovite cu crengile de măr înflorite sunt apărate în acel an de boli, de pagubă şi de întâmplări dramatice.
Gospodarii alungă spiritele negative cu usturoi
În tradiția populară se crede că, în noaptea de Vovedenie, strigoii merg nestingheriți prin lume. De aceea, și în zilele noastre, în Muntenia și Oltenia, mai ales, gospodarii ung cu usturoi cercevelele ferestrelor și tocurile ușilor. De asemenea, împotriva farmecelor şi a pagubei, în ajunul praznicului se ung uşile şi ferestrele cu usturoi.
Ritual pentru protecția vitelor din gospodărie
De-a lungul timpului, s-a împlinit un ritual pentru ca vitele gospodarilor să fie protejate de furia animalelor sălbatice; în această zi se interziceau activități legate de prelucrarea lânii și a pieilor de animale. În zonele de munte, tradiția aceasta este respectată și în zilele noastre.
Până la Sfântul Gheorghe, femeile nu au voie să spele rufe la râu
De la Vovedenie până la Sfântul Gheorghe (Sângiorz), femeilor le era interzis să mai spele rufele la râu. Interdicția se mai păstrează în mediul rural.
