Parlamentarii se ceartă cu BNR pe Legea dării în plată
Unii hăis, alţii cea. Aşa trag parlamentarii şi reprezentanţii Băncii Naţionale într-o chestiune de larg interes public. Legea dării în plată, care are ca scop declarat predarea către bănci a locuinţelor luate pe credite imposibil de returnat, va crea un tsunami în sectorul bancar. Îngrijorător e că actul normativ propus nu va afecta doar băncile.
Drumul spre Iad e pavat întotdeauna cu intenţii bune. De aceleaşi intenţii bune îi putem suspecta şi pe iniţiatorii Legii dării în plată, care au explicat că în acest fel se va repara o nedreptate făcută românilor care au luat credite pentru locuinţe, pe care acum, iată, nu le mai pot achita. Însă forma actuală a propunerii legislative, conform căreia cei care nu mai pot achita ratele predau casele băncilor care i-au împovărat, i-a revoltat pe bancheri. Aceştia nu vor să se trezească, peste noapte, cu zeci de mii de apartamente în cârcă, pe care să se chinuiască să le vândă, în câţiva ani, pentru a acoperi gaura cauzată de împrumuturile acordate. Tocmai de aceea, reprezentanţii BNR au intervenit pe lângă parlamentari în favoarea băncilor.
Însă marţi (16 februarie), banca centrală şi suratele ei au primit o lovitură grea. Senatorii din Comisia de buget-finanţe, reuniţi să reexamineze textul legii, au respins propunerile BNR şi ale Asociaţiei Române a Băncilor (ARB). Într-un glas, bancherii le-au cerut parlamentarilor să aibă milă de întregul sistem, prin acceptarea unui plafon de 150.000 de euro pentru locuinţele care intră sub incidenţa legii. De asemenea, BNR a recomandat ca legea să se aplice doar în cazul celor care au rate mai mari de 65% din valoarea veniturilor lunare. Legea va fi trimisă spre vot în plenul Camerei Deputaţilor fără amendamentele BNR. În acest caz, spun bancherii, este posibil ca de prevederile ei să se bucure şi speculanţi imobiliari, care au împrumutat milioane de euro pentru ansambluri rezidenţiale pe care nu le-a cumpărat nimeni.
Băncile înăspresc condiţiile de creditare
Reacţiile băncilor de la noi nu au întârziat să apară, Raiffeisen Bank deschizând balul prin majorarea avansului solicitat la creditele ipotecare (35%, la creditele în lei, 40%, la creditele în euro). Alpha Bank şi-a retras de pe site oferta la „Prima casă”, optând să acorde doar credite ipotecare fără garanţii de stat. Acum, Bancpost a ridicat valoarea avansului solicitat la creditele ipotecare până la 33% (la lei) şi până la 43% (la euro). Cu siguranţă că şi celelalte bănci vor lua măsuri similare, dacă legea dării în plată va fi aprobată în varianta care le convine cel mai puţin bancherilor.
«Tsunami» pe piaţa imobiliară
Şocul resimţit de bănci va lovi, în mod indirect, în piaţa construcţiilor de locuinţe, deci şi în populaţie. Primul lucru la care se aşteaptă analiştii economici este reducerea substanţială a numărului de tranzacţii imobiliare şi, totodată, scăderea profiturilor înregistrate de acest sector. „Indiferent dacă Legea dării în plată va fi promulgată cu toate modificările cerute de BNR sau nu, lucrurile în sistemul bancar nu pot rămâne aşa cum sunt acum. Evident, nu trebuie să ne gândim la modificări catastrofale, dar nici să ne imaginăm că situaţia va rămâne aşa cum este acum. Băncile nu au nici un fel de experienţă despre cum va funcţiona piaţa creditelor în noile condiţii de piaţă”, a declarat analistul economic Aurelian Dochia, pentru economica.net.
Daniel Zamfir, deputat PNL, iniţiatorul legii:
“Dumneavoastră tot mai credeţi că îi creăm omului un avantaj prin faptul ca el îşi dă casa? Păi, el pierde tot! Iar degeaba pui un plafon, că băncile tot pot să pună clauze abuzive”.
Liviu Voinea, viceguvernator BNR:
“BNR nu ţine partea sectorului bancar, ci este preocupată de stabilitatea sistemului bancar, care îi include şi pe deponenţi. Noi suntem un arbitru şi vă rugăm să ne priviţi ca atare”.
Click! spune
Proiectul Legii dării în plată a fost aprobat de Senat la 26 octombrie şi de Camera Deputaţilor la 25 noiembrie. La 9 decembrie a fost trimisă preşedintelui Iohannis spre promulgare, însă acesta a întors documentul, la 21 decembrie, cerând reexaminarea lui.
