De ce este România zguduită de cutremure - explicaţiile cercetătorilor
Ne înspăimântă valul de cutremure din ultimele două săptămâni şi ne întrebăm dacă şi când va veni unul distrugător. Specialiştii spun că România a fost zguduită de numeroase seisme în ultimii 200 de ani, însă cel mai puternic au fost, în anul 1802, care a avut o magnitudine de 7,9 grade pe scara Richter. Mai aproape de zilele noastre a fost cel din 1977: a avut o magnitudine de 7,4 pe Richter.
De ce se zgâlţâie pământul în ţara noastră, mai mult şi mai puternic decât în alte zone?
Studiile efectuate pe teritoriul ţării în ultimii 100 de ani au arătat că majoritatea cutremurelor din România sunt din cauza mai multor plăci tectonice care se întâlnesc exact în zona Vrancea.
În România, cele mai puternice cutremure se produc în zona Vrancea, zonă seismică cu activitate aproape permanentă, informează Institutul Naţional pentru Fizica Pământului (INFP).
Zona Vrancea este responsabilă de peste 90% din totalul cutremurelor produse în România. Aceste seisme cauzate de deplasarea plăcilor tectonice se produc la o adâncime destul de mare, 130 -200 km adâncime şi pot ajunge la magnitudini devastatoare, de până la 7,8-7,9 grade pe scara Richter.
Cele mai puternice cutremure din România au avut loc în anii 1802 (7,9 grade), 1812 (6,5 grade), 1829 (7,3 grade), 1838 (7,5 grade), 1908 (7,1 grade), 1940 (7,7 grade), 1977 (7,4 grade), 1986 (7,1 grade), iar în anul 1990, la 30 şi 31 mai, au avut loc două cutremure (6,9 grade şi respectiv 6,4 grade). Cutremurul din anul 2004 a avut o magnitudine de 6 grade pe scara Richter, dar nu a produs victime sau pagube materiale. Ultimul, a fost în 6 octombrie 2013, şi a avut magnitudinea 5,5 pe scara Richter.
Din secolul XIX, până acum, a fost un grup de trei cutremure majore: în 1802, 1829, 1838. Cel din 1802 este considerat cel mare cutremur produs în România, în zona Vrancei, cu 7,9 grade pe scara Richter şi cu pagube majore. Atunci au fost grav avariate toate bisericile din Bucureşti, iar acesta s-a resimţit destul de bine chiar şi la Moscova. Victimele nu au fost atât de multe pentru că s-a produs într-o zi de duminică, după slujba din biserică şi acest lucru a salvat multe vieţi omeneşti.
A urmat o pauză, iar cutremurele înregistrate au fost apropiate de 7 grade.
În secolul XX, a urmat un alt grup de cutremure, cel din 1940, din 1977 şi cel din 1986, însă primele două, cu magnitudini de 7,7 şi respectiv 7,4 grade, au avut efecte majore.
În 1990, au fost două cutremure în luna mai, la interval de 12 ore unul de altul unul, de 6,9 şi de 6,4 grade pe Richter.
În 2004, a fost un seismul de 6 grade, care nu a produs pagube.
Capitala României resimte puternic aceste seisme pentru că se află pe unda de şoc, dar şi din cauză că este situată pe un sol format din aluviuni, instabil şi cu depozite de roci noi. Este cea mai vulnerabilă zonă urbană din România.
„Bucureştiul este cea mai vulnerabilă zonă urbană care este afectată de seismele din Vrancea, dar şi alte localităţi precum Iaşi, Craiova, Ploieşti, Focşani şi chiar şi localităţile din nordul Bulgariei sau din Republica Moldova. Cutremurele vrâncene produc avarii mari, pe o arie foarte mare, acesta fiind o altă caracteristică a lor. Efectele sunt foarte mari pe direcţia: din Vrancea către nord-est către Moldova şi spre sud-vest către Câmpia Română. Capitala este exact pe această direcţie”, a explicat Mircea Radulian, directorul INFP, citat de Agerpres.
2.194 de imobile din Capitală sunt pe lista clădirilor cu risc seismic.
Bucureştiul este una dintre capitalele europene cu cel mai ridicat grad de risc seismic.
În Vrancea se produce, în medie, un cutremur la două zile, adică în jur de 15-20 pe lună. Reţeaua INFP detectează în prezent şi cutremurele mai mici de două grade pe scara Richter.
Click! spune
În afară de regiunea Vrancea, pe teritoriul României au fost identificate mai multe zone epicentrale, care determină gradul de seismicitate al ţării, acestea fiind zona Făgăraş-Câmpulung, zona Banat, Dobrogea, platforma continentală a Mării Negre, Crişana, Maramureş, Podişul Transilvaniei şi Câmpia Româna.
Experţii INFP precizează că zona Făgăraş-Câmpulung este o zonă periculoasă, dar sunt cutremure de suprafaţă, la o adâncime de până în 30 de kilometri, care fac pagube doar în zonă.Cel mai mare a fost de 6,4 grade pe scara Richter, în anul 1916. Din relatările vremii, două dealuri şi mai multe sate au dispărut de pe faţa pământului. Cercetătorii estimează că un astfel de cutremur ar putea avea loc o dată la 85 -100 de ani.
În zona Banat, se produc cutremure de suprafaţă. Este periculoasă pentru că sunt mai dese şi au efecte mari în apropierea epicentrului. Cele mai mari au avut magnitudinea de 5,5.
O altă zonă este Marea Neagră, aproape de graniţa cu România, de litoralul românesc, unde se produc cutremure mari, chiar de peste 7 grade. A fost unul în 1901, de 7,2 grade, dar aici seismele apar la intervale de sute de ani.
Partea de nord a Dobrogei este o zonă seismică, ce se continuă în Galaţi către Bârlad. Este o zonă activă, iar cele mai mari au fost de 5,5 grade Richter şi au aceleaşi caracteristici ca şi seismele de suprafaţă: produc pagube acolo unde se produc.
Mai este zona Crişana-Maramureş, tot cu cutremure de suprafaţă, dar aici nu există decât date istorice, mai puţin precise, unde cutremurele au magnitudini de cel mult 5,5-6 grade. Nu se poate spune cu precizie, dar aici nu sunt nici foarte frecvente şi nici foarte mari.
