Tot ce trebuie să ştii despre Postul Sfintei Maria
Creştinii ortodocşi au intrat, de vineri, 31 iulie, în postul Adormirii Maicii Domnului, iar timp de 15 zile credincioşii vor trebui să se abţină de la carne, ouă şi lactate. Dar, totuşi, ce mâncăm? Iată ce ne recomandă specialiştii în nutriţie să consumăm până la jumătatea lunii!
Fasole, mazăre, linte (leguminoase) – Fasolea conţine proteine, fibre şi are un nivel ridicat de carbohidraţi cu eliberare lentă, ceea ce înseamnă că poate înlocui cu uşurinţă carnea în alimentaţie.
Fasolea furnizează energie pentru muşchi şi creier, iar 100 de grame conţin nu mai mult de 120 de calorii. Este un aliment săţios, care poate fi consumat în cantităţi mai mari, fără a te îngrăşa. Este recomandat să pregătim cât mai multe salate de legume (zarzavaturi) şi leguminoase (fasole, mazăre, bob, năut, linte, soia, etc) proaspete, iar în cursul zilei, între mese, dacă simţim că ni se face foame, putem ronţăi un morcov, un ardei gras, un măr sau alte fructe.
Ciuperci – Ciupercile sunt o sursă bogată în proteine vegetale. În plus, conţin seleniu, cupru şi fier, elemente care sunt înlocuitorii perfecţi pentru carne şi produse din carne. Ele pot fi adăugate în mâncăruri, servite în salate sau preparate la grătar. Atenţie! Nu îndepărta pieliţa ciupercilor deoarece conţine toate vitaminele, mineralele şi elementele nutritive ale acestora.
Soia – Este un aliment care are aceeaşi cantitate de proteine ca şi carnea. De asemenea, soia conţine fier, complexul de vitamine B şi fibre. Soia reduce nivelul colesterolului rău, hipertensiunea, împiedică dezvoltarea celulelor canceroase şi întăreşte sistemul imunitar.
Oleaginoase – Este vorba despre alune, migdale, nuci, arahide etc. Acestea conţin proteine şi o cantitate importantă de vitamina E, care ajută la menţinerea sănătăţii pielii. Oleaginoasele conţin o mare cantitate de acizi graşi Omega3, extrem de benefici pentru sănătate.
Fructe - Un plus de substanţe nutritive îl aduc şi fructele. Poţi consuma fructele ca atare sau ca ingrediente principale în diverse salate, compoturi, gemuri sau dulceţuri. Vedetele verii sunt pepenele roşu şi galben, caisele şi piersicile, dar poţi consuma şi mere, struguri, prune sau chiar fructe exotice.
Legume – Fie că le consumi gătite în aburi, fierte, în supe, ciorbe sau tocăniţe, fie că le mănânci ca atare sau în salate, legumele sunt alimentele de bază în timpul oricărui post. Aflându-ne în plină vară, putem alege după pofta inimii roşii, vinete, cartofi, morcovi, dovlecei, ardei gras etc. Legumele sunt pline de vitamine, nutrienţi şi minerale, sunt foarte uşor de digerat şi recomandate pentru sănătatea tranzitului intestinal şi a sistemului digestiv.
Tradiţii şi obiceiuri populare
Postul Adormirii Maicii Domnului sau “Paştile Verii” începe, de obicei, pe 1 august şi are o durată de două săptămâni (1-15 august). Lăsata secului pentru postul Adormirii Maicii Domnului se face pe 31 iulie. În cazul în care 31 iulie cade într-o zi de miercuri sau vineri, se lasă sec în seara de 30 iulie şi postul începe pe 31 iulie. Pe 6 august avem singura dezlegare la peşte din post.
- Tradiţia spune că de Sfânta Maria se culeg flori şi se pun la icoana Preacuratei, considerându-se că ele vor fi bune de leac.
- Gospodinele duc la biserică fructe pe care le slujesc şi apoi le dau de pomană pentru sufletul rudelor decedate.
- Tradiţia spune că, dacă de Sfânta Maria înfloresc trandafirii, va fi toamnă lungă.
- Ţăranii care aveau vii mari obişnuiau să tocmească paznici.
- Tot acum, bărbaţii schimbau pălăria cu căciula. Cei care mai erau văzuţi cu pălărie după 15 august erau ironizaţi.
- Se interzice scăldatul în apa râurilor spurcată de cerb şi dormitul pe prispă.
- De pe 15 august se deschidea, în satul tradiţional, un important sezon al nunţilor, ce ţinea până la intrarea în postul Crăciunului.
Reţete de post
Borş de legume
Ingrediente: 1 morcov, o sfeclă roşie, o rădăcină de ţelină, una de pătrunjel şi una de păstârnac, un dovlecel, o ceapă, 2 cartofi, un sfert dintr-o varză mică, 500 ml borş, o linguriţă de cimbru uscat
Mod de preparare: morcovul, sfecla, ţelina, rădăcina de pătrunjel şi cea de păstârnac se curăţă şi se rad pe răzătoarea mare. Dovlecelul şi cartofii se curăţă, se spală şi se taie cubuleţe. Ceapa se curăţă şi se taie mărunt. Varza se taie feliuţe subţiri. Într-o oală se pune un litru jumătate de apă, apoi se adaugă legumele şi se lasă la fiert. Într-un vas separat se pune la fiert borşul amestecat cu cimbrul. După ce a dat câteva clocote se adaugă peste legumele din oală. La sfârşit, se adaugă sare şi leuştean sau pătrunjel proaspăt.
Vinete umplute cu legume
Ingrediente: 2 vinete, 3 morcovi medii, o ceapă, 2-3 ciuperci, o linguriţă de ulei, 4 linguriţe de pesmet (opţional).
Mod de preparare: Vinetele se spală şi se taie jumătăţi. Se scobeşte miezul în aşa fel încât să rămână nişte pereţi suficient de groşi să susţină umplutura. Miezul se taie cubuleţe se adaugă peste ele puţină sare şi se dau deoaparte, într-un castron. În vinetele scobite se pune sare grunjoasă. În timp ce vinetele stau cu sare să-şi lase zeama, se pregătesc celelalte legume. Morcovii se rad fin, ceapa se toacă foarte mărunt, ciupercile se taie în bucăţi mici. Într-o tigaie se căleşte ceapa până devine aurie. Se adaugă apoi morcovii şi ciupercile şi se călesc în sucul propriu. Dacă e nevoie, se adaugă puţină apă. Se pune apoi şi miezul vinetelor bine spălat înainte. Când legumele sunt puţin moi, se închide focul. Jumătăţile de vinete scobite se spală sub jet de apă rece, iar apoi se şterg cu un şervet absorbant. Se umplu cu legumele călite, iar apoi se presară cu puţin pesmet. Se aşază într-o tavă în care se adaugă puţină apă şi se dau la cuptor.
