World Rugby a plusat cu 1 miliard de euro în Campionatul Națiunilor
Pentru a-și lansa noua competiție, în 2022, World Rugby a ridicat beneficiile financiare la 7 miliarde de euro pentru 12 ani. Și aceasta fiindcă forul mondial este confruntat cu opoziția unor națiuni din elita sportului cu balonul oval, în special Scoția și Irlanda, proiectul forului mondial nu a fost primit foarte bine nici în zona Pacificului de Sud sau în Europa de Est.
Lansată în urmă cu un an, ideea ”Campionatului Națiunilor World Rugby” este încă departe de a fi materializată. Un aspect criticat îl reprezintă formatul competiției, care pare a fi închis. În sensul că din prima grupă valorică vor face parte, în două conferințe, echipele din Six Nations (Țara Galilor, Irlanda, Anglia, Franța, Scoția și Italia), respectiv cele din Turneul celor 4 Națiuni (Africa de Sud, Argentina, Australia și Noua Zeelandă), plus Japonia și SUA, în baza ierarhiei mondiale. Dezvăluit de ”New Zealand Herald”, acest format a fost negat în martie trecut de către World Rugby, care a precizat că va exista un sistem de promovare – retrogradare. Doar că, se știe, Comitetul Six Nations, care este un organism independent față de forurile mondial sau european, a respins repetat această variantă. Cel puțin pentru următorii ani. Tocmai de aceea, noua competiție mondială n-ar fi văzută cu ochi buni în Georgia și România, națiuni care, după Rugby World Cup 2015, au solicitat să li se dea șansa de a promova în Turneul celor 6 Națiuni. Însă nici națiunile mici din Pacific, în speță Fiji, Samoa și Tonga, nu sunt deloc împăcate cu gândul de a evolua în divizia a doua valorică a Campionatului Națiunilor World Rugby. Tocmai de aceea ele au amenințat chiar că vor boicota Cupa Mondială de la toamnă...
Premii de 580 milioane de euro pe an!
Firește că opoziția e generată, în special, de bani. Mai exact, de numărul lor. Bani fără de care dezvoltarea rugby-ului e imposibilă. Se știe că fiecare participantă la o ediție a Six Națions obține circa 40 de milioane de euro, indiferent de rezultatele înregistrate. Ceea ce pentru națiuni precum Italia, Scoția sau Irlanda reprezintă o sumă importantă. Și nimeni nu-și dorește să o piardă prin retrogradarea în Rugby Europe Championship, acolo unde evoluează România și Georgia. Însă prin această politică protecționistă prăpastia financiară, implicit sportivă dintre echipele de rugby din vestul și estul continentului nostru va deveni și mai adâncă. Cum națiunile participante doresc să-și mărească profitul de pe urma participării la Campionatul Națiunilor, World Rugby ar fi plusat, potrivit ”Daily Mail”, cu 1,1 miliarde de euro. Ceea ce ar însemna că beneficiile ar ajunge la circa 7 miliarde de euro pentru douăsprezece ediții. Ceea ce ar însemnat circa 580 de milioane pentru fiecare an. Implicit o sumă mai mare de 40 de milioane pentru participantele la Six Nations.
În tenis latura financiară a avut câștig de cauză
Un alt sport în care banii au dictat modificarea formatului unor competiții este tenisul. Sedusă de oferta financiară a companiei Kosmos, federația internațională (ITF) a decis ca întrecerea masculină pe echipe, Cupa Davis, să se dispute într-o singură săptămână, în noiembrie, la Madrid, cu participarea celor mai valoroase 18 formații din lume (6 grupe a câte 3 echipe, iar apoi faza eliminatorie). De asemenea, se vorbește despre adoptarea unui sistem asemănător și în Fed Cup.
Și Liga Campionilor la fotbal riscă să devină ”închisă”
O altă întrecere care tinde să devină tot mai ”închisă” echipelor de rang secund este Liga Campionilor la fotbal. Sub amenințarea marilor cluburi europene, UEFA susține adoptarea unui nou format din 2024. Unul cu patru grupe a câte opt echipe fiecare. Și calificarea directă pentru ediția următoare a câte șase formații din fiecare grupă. Ceea ce ar diminua importanța competițiilor naționale.
