Am intrat în Săptămâna Patimilor. Lunea Mare, tradiții și obiceiuri creștine
Lunea Mare este prima zi din Săptămâna Patimilor, iar tradițiile și obiceiurile spun că azi gospodinele încep curățenia de Paște. Tot azi, în biserici preoții citesc istoria lui Iosif cel Preafrumos și a smochinului neroditor, blestemat de Isus înaintea intrării sale în Ierusalim. Săptămâna Mare este ultima în care credincioșii mai țin post, iar fiecare zi este sfână și are o semnificație aparte.
Lunea Mare este prima zi din Săptămâna Patimilor, când începem curățenia de Paște. Tradiția spune că acum se aerisește bine casa pentru a ieși toate relele adunate peste iarnă, se scot la aer lucrurile, se văruiește și se spală.
Azi, gospodineșe scot covoarele pe bătător, scot în curte mobila și obiectele grele pentru a pregăti casa de văruit. Există și o vorbă din popor care spune „Să nu te prindă paștele în necurățenie, că te blesteamă casa”. Lunea Mare este ziua dedicată muncilor grele, iar bărbații, spune tradiția, trebuie să stea acasă și să-și ajute soțiile. Azi se spală geamurile, se freacă podelele, se zugrăvește, se mătură și se lustruiește și se vopsește mobila.
În Lunea Mare este pomenit Iosif cel Preafrumos
Iosif era cel de-al 11-lea fiu din cei 12 copii pe care îi avea Iacob. El este aruncat de frații săi invidioși într-o fântână secată, iar apoi este vândut unor negustori de sclavi, pentru doar 30 de arginiți. Povestea este o anticipare a jertfei lui Isus, care a fost trădat de Iuda, tot pentru 30 de arginiți. În această zi, prima din Săptămâna Patimilor, în bisericile ortodoxe, preoții citesc și legenda smochinului neroditor, bestemat de Isus, înaintea intrării sale în Ierusalim. În Evanghelia dupăMarcu se spune„ iar a doau zi ișind el din Betania, Domnul a flămânzit. Și vâzând un smochin de departe, având frunze, a mers să vadă de va găsi ceva în el. Venind la el, n-a găsit nimic decât frunze, că nu era încă vremea smochinelor. Și a zis Isus smochinului: Nimei să nu mai mănânce rod din tine în veac!” Iar smochinul s-a uscat. Înțelesul acestei istorisiri ne trimite la sinagoga iudeilor în care Mântuitorul nu a găsit rod și pe care a dărâmat-o și distrus-o.
În biserici se cântă „Troparul”
O cântare deosebit de frumoasă care are loc începând cu Denia de duminică seara până joi este troparul: “Iată Mirele vine în miezul nopţii şi fericită este sluga pe care o va afla priveghind; iar nevrednică este iarăşi cea pe care o va afla lenevindu-se. Vezi, dar, suflete al meu cu somnul să nu te îngreunezi, ca să nu te dai morţii şi afară de împărăţie să te încui; ci te deşteaptă grăind: Sfânt, Sfânt, Sfânt eşti, Dumnezeule! Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi”.
Toparul sau stihira este una dintre cele trei forme (alături de condac și canon) ale poeziei imnografice liturgice, de origine bizantină, întrebuințat în cultul ortodox, potrivit dexologia.ro. Din acestea trei, troparul este cea mai veche, mai mică (în ceea ce privește conținutul) și mai simplă formă. Denumirea de tropar provine din limba greacă și înseamnă mod, chip, fel, deoarece preaslăvește felul vieții sfinților. În limba originală (greacă) troparul are structură de vers sau strofă poetică, conținând ritm, rimă și număr de silabe.
Lunea Mare este prima zi din Săptămâna Patimilor, cea care precede învierea lui Isus Hristos. În biserici se țin slujbe de pomenire, iar această zi sfântă este sărbătorită de toți credincioșii.
Citește și:
