În data de 15 noiembrie, ortodocșii intră în Postul Crăciunului
Începând cu data de 15 noiembrie, creştinii ortodocşi din întreaga lume intră în Postul Crăciunului, al doilea ca importanţă după Postul Paştelui. Postul Crăciunului, care durează 40 de zile (din data de 15 noiembrie și până la 25 decembrie), îi pregăteşte pe credincioşi pentru marea sărbătoare a Naşterii Domnului Iisus Hristos.
Respectând tradiția, credincioșii sărbătoresc Lăsatul secului în seara zilei de 14 noiembrie, ziua Sfântului Apostol Filip, unul dintre cei 12 Apostoli ai Mântuitorului Iisus Hristos.
La Sinodul local din Constantinopol s-a hotărât durata Postul
La început, creştinii diferit, iar numărul zilelor de post erau diferite în funcţie de zonele geografice. La Sinodul local din Constantinopol, care a avut loc în anul 1166 în timpul Patriarhului Luca Chrysoverghi, s-a hotărât ca, în Bisericile Ortodoxe, Postul pentru Naşterea Domnului Hristos, să dureze 40 de zile, începând cu data de 15 noiembrie.
Primele dovezi scrise despre Post datează din secolele IV-V
Primele dovezi scrise, referitoare la perioada de înfrânare trupească și alimentară a credincioșilor, au apărut în secolele IV- și V, de la Fericitul Augustin şi de la Episcopul Leon cel Mare al Romei, care au lăsat nouă cuvântări referitoare la Postul Crăciunului.
Creștinii postesc din anumite convingeri
Pe parcursul celor 40 de zile ale Postului, unii creștini postesc din respect pentru vechile tradiţii, iar alţii urmează Postul fiind convinși că vor fi mai sănătoși. Majoritatea postitorilor practică acest exercițiu de purificate sufletească și trupească din evlavie pentru marea sărbătoare a Nașterii Domnului Iisus Hristos și nu se abat de la ritualul specific Postului Ortodox.
Ce spun Sfinții Părinți despre Postul desăvârșit
În opinia Sfințilori Părinți, pentru a împlini un post desăvârșit, credinciosul trebuie să respecte Postul spiritual ( sufletesc) împreună cu Postul trupesc ( de hrană).
Postul este un mijloc prin care dobândim virtuți spirituale
Alături de faptele bune, de rugăciune, de smerenie, postul este un mijloc pentru dobândirea virtuţilor. El este desăvârşit atunci când abţinerea de la mâncărurile de dulce este unită cu efortul spre virtute şi progres spiritual. Indiferent de ziua în care pică prima zi a Crăciunului se mănâncă de dulce.
Ritualuri religioase pentru împlinirea Postului sufletesc
Biserica vorbeşte despre Postul Crăciunului ca despre un Post al Bucuriei care anticipează Naşterea Mântuitorului Iisus. Pentru a împlini corect Postul Spiritual, credincioşii trebuie să împlinească anumite ritualuri religioase. Ei trebuie să se roage pentru liniştea sufletească a întregii familii, a rudelor și prietenilor care se confruntă cu necazuri și cu momente de cumpănă. Rugăciunile din timpul Postului se referă și la iertarea greşelilor pe care credinciosul le-a săvârșit cu voie sau fără de voie. De asemenea, în timpul Postului Spiritual credincioșii trebuie să se roage pentru îmblânzirea duşmanilor ştiuţi şi neştiuţi, să participe la slujbele rânduite în timpul Postului. Sfatul duhovnicul este foarte important pentru credincios. De asemenea credinciosul trebuie să aibă voință să se lepede de mânie, de minciuni sau de jurământul mincinos. Împlinind aceste practici religioase, fiecare credincios are șansa să-și vindece rănile trupești și sufletești.
Cum se împlinește Postul trupesc
Pentru împlinirea Postului trupesc, Biserica a rânduit ca în zilele de sâmbătă și duminică, din intervalul 21 noiembrie, când creștinătatea sărbătorește Intrarea Maicii Domnului în Biserică şi 20 decembrie, data când creștinii îl sărbătoresc pe Sfântul Ignatie Teoforul, să se acorde dezlegare la peşte. Timp de 40 de zile, Biserica recomandă postitorilor să respecte anumite restricţii alimentare, să nu consume carne, peşte, lactate, ouă, derivatele acestora şi, nu în ultimul rând, alcool.
Zile cu dezlegări
Biserica a rânduit să se consumă untdelemn și să se facă dezlegare la vin în zilele de : 16, 22, 23, 24, 25 și 30 noiembrie, dar și zilele de 4,5,6,7,9, 12, 13, 17 si 20 Decembrie, când aceste zile cad lunea, miercurea sau vinerea, deoarece în acele zile în Biserică sunt prăznuiți Sfinții mai importanți. Când se sărbătoreşte vreun sfânt mare, menţionat în calendar cu cruce roşie, în ziua respectivă ( fie că este miercuri sau vineri ) atunci se consumă, bucate cu ulei și se bea vin.
Postul trupesc al Crăciunului, mai ușor decât Postul Paștelui
Din punct de vedere al alimentaţiei, Postul trupesc al Crăciunului este mai uşor decât Postul Paștelui, pentru că în acest interval se mănâncă peşte în toate zilele de sâmbătă şi duminică, precum şi la sărbătorile religioase.
Tradiții în Ajunul Crăciunului, 24 decembrie
În ziua de 24 decembrie, când este Ajunul Crăciunului, creștinii respectă un post mai aspru, în comparație cu celelalte zile ale Postului. În această zi, se ajunează până la ora 15. După această oră, există obiceiul să se consume anumite preparate tradiţionale. În unele zone ale ţării, prin tradiție, postitorii mănâncă grâu fiert amestecat cu fructe şi miere, covrigi sau turte din făină , așa cum a ajunat proorocul Daniel și alți trei tineri din Babilon , cei care au anticipat Nașterea lui Hristos. . După tradiția locală, în alte localităţi se ajunează până la răsăritul Luceafărului de seară, ce aminteşte de Steaua Magilor, care a vestit naşterea Pruncului Iisus.
Luni, 21 noiembrie, este prima zi din Post când se dă dezlegare la peşte la sărbătoarea Intrării în Biserică a Maicii Domnului. Alte sărbători când Sfinţii părinţi acordă dezlegări la peşte : miercuri, 30 noiembrie, la sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, cel dintâi chemat, luni, 5 decembrie, la sărbătoarea Sfântului Sava cel Sfinţit, marți, 6 decembrie, la sărbătoarea Sfântului Ierarh Nicolae, arhiepiscopul Mirei Lichiei şi luni, 12 decembrie, la sărbătoarea Sfântului Spiridon.
Se postește în funcție de starea de sănătate :
Postul negru ( ajunarea) este respectat de persoanele sănătoase. Postitorul nu mănâncă nimic toată ziua ; seara, consumă legume fierte, fără ulei ( în ajunul Crăciunului). Cei care nu pot urma acest post aspru este bine să consume în ajunul sărbătorii (până la apariţia Luceafărului de seară), grâu fiert îndulcit cu miere în care se adaugă fructe şi seminţe de susan.
Postul aspru : Nu se mănâncă şi nu se bea nimic până la asfinţitul soarelui, iar atunci se consumă hrană uscată.
Postul uşor : Se practică când se acordă dezlegare la peşte, vin și untdelemn.
Recomandările nutriționiștilor referitoare la Post
Nutriţioniştii recomandă persoanelor care suferă de diabet zaharat să urmeze doar postul fără carne. În acest caz, un regim restrictiv, lipsit şi de ouă, şi de lactate este dificil de urmat de această categorie de bolnavi. În acelaşi timp, deoarece persoanele cu diabet suferă adesea de probleme vasculare, li se recomandă o dietă bogată în vitamina C, deoarece aceasta protejează venele şi ţesuturile conjunctive, acţionând ca un antioxidant, susțin cercetătorii europeni.
Nu este bine să postească
Specialiștii în nutriție susțin că nu este bine să postească lăuzele, copiii, bolnavii cu afecţiuni cronice, persoanele subnutrite şi convalescenţii.
„Postul Crăciunului este foarte respectat de români și considerat mai ușor decât celelalte posturi din timpul anului, pe motiv că în timpul acestuia avem mai multe dezlegări la pește. Postul Crăciunului este numit Postul Bucuriei pentru că la sfârșitul acestuia se va naște Iisus Hristos, bucuria tuturor. În lipsa hranei de dulce, puterea credinţei, manifestată prin rugăciune şi fapte de milostenie, creşte imunitatea credincioşilor care postesc. Celor aflaţi în suferinţă trupească li se recomandă să intensifice momentele de viaţă spirituală prin rugăciuni care să suplinească şi rolul postului”, precizează părintele Valentin Fotescu, Doctor în teologie, preot la Biserica Sfânta Vineri Nouă din Bucureşti.
