La 8 septembrie, creștinătatea sărbătorește Nașterea Maicii Domnului
La data de 8 septembrie, întreaga creştinătate celebrează prima dintre cele patru sărbători închinate Fecioarei Maria: Praznicul Naşterii Maicii Domnului. În tradiţia populară, acest eveniment religios este cunoscut sub numele de Sântă Măria Mică.
La data de 8 septembrie, întreaga creştinătate celebrează prima dintre cele patru sărbători închinate Fecioarei Maria: Praznicul Naşterii Maicii Domnului. În tradiţia populară, acest eveniment religios este cunoscut sub numele de Sântă Măria Mică. Sărbătoarea este rânduită în ziua a opta din Anul Nou Bisericesc, iar cifra opt este simbolul veşniciei, al vieţii fără de sfârşit.
La Sântă Mărie Mică sunt sărbătorite persoanele care poartă numele Fecioarei Maria
Istoria sărbătorii
În Noul Testament nu regăsim amănunte referitoare la evenimentul Naşterii Maicii Domnului. În schimb, informaţii preţioase despre acest eveniment religios sunt relatate în Evangheliile Aprocrife, în special în Protoevanghelia lui Iacov, care datează din secolul al II-lea. Cercetătorii preocupaţi de aceste informaţii relatează într-un capitol special (scris în preajma anului 140), amănunte referitoare la originea Maicii Domnului şi la copilăria sa. Documentul religios menţionează că Naşterea Maicii Domnului s-a petrecut în mod miraculos.
Părinţii Ioachim şi Ana şi-au dorit foarte mult un copil
Drepţii Ioachim şi Ana, părinţii Fecioarei Maria, erau oameni foarte religioşi. Deşi erau în vârstă, trăiau cu speranţa că Dumnezeu le va binecuvânta casa cu un copil. Toată viaţa şi-au dorit acest lucru, dar dorinţa lor nu s-a împlinit. Totuşi, fiind oameni cu credinţă în Dumnezeu, Drepţii Părinţi şi-au pus speranţa în ajutorul divin.
Părinţii Maicii Domnului nu s-au resemnat
Ioachim şi Ana erau ironizaţi de semenii lor din comunitatea în care trăiau, pentru că nu aveau copii. În vremea aceea, familiile fără urmaşi erau considerate blestemate. Documentele care menţionează evenimente din Viaţa Maicii Domnului, subliniază un moment dramatic din viaţa părinţilor Maicii Domnului: atunci când Ioachim şi Ana au împlinit 50 de ani de căsătorie, Marele Preot de la Templu le-a refuzat public jerfa tradiţională care se împlinea după Legea Veche, numindu-i pe cei doi bătrâni „blestemaţi”. Totuşi, Ioachim şi Ana nu s-au resemnat şi credeau că vor mai avea o şansă, iar Dumnezeu le va binecuvânta casa cu un prunc.
Părinții Maicii Domnului s-au rugat şi au postit pentru ca Dumnezeu să le împlinească dorinţa
Deşi atitudinea marelui Preot i-a umilit, Ioachim şi Ana au hotărât să se roage, implorându-l pe Dumnezeu să fie părinţi şi Acesta să le dăruiască un copil sănătos. Atunci, Ioachim i-a spus soţiei sale: „Mă duc la munte la nişte păstori, iar acolo voi posti, rugându-mă lui Dumnezeu să ne dăruiască un copil”. În acelaşi timp, Ana se ruga acasă, cu durere în suflet, adresându-se lui Dumnezeu: „Doamne , Atotţiitorule, Cela ce numai cu cuvântul ai făcut cerul şi pământul şi toate câte se văd. Dă-mi şi mie roadă pântecelui meu şi nu mă lăsa să fiu de ocară între oameni, că de voi naşte fiu sau fiică, îl voi închina Ţie cu toată inima, şi-l voi da să slujească în biserica slavei Tale” (I, Regi 1, 11).
Vestea Arhanghelului Gavriil
După rugăciunile rostite de Ioachim şi Ana, la scurt timp, Arhanghelul Gavriil s-a arătat, pe rând, celor doi soţi şi le-a spus că rugăciunea lor a fost ascultată de Tatăl ceresc: în curând, ei vor avea un copil. Primul a fost vestit Ioachim, apoi Ana a fost vestită și ea a aflat de la Arhanghelul Gavriil: „Căci iată, vei zămisli şi vei naşte pe fiica cea binecuvântată, prin care se va da mântuire lumii. Şi se va numi Maria”. Totodată, Arhanghelul Gavriil le-a mai spus: ”Acest prunc se va umple de Duh Sfânt chiar din pântecele mamei sale şi va fi un vas ales lui Dumnezeu. (Luca 1,4-23).
Timp de 12 ani, Maria a fost consacrată serviciului religios
Ioachim şi Ana au vrut să-i mulţumească Tatălui Ceresc pentru ajutorul primit. De aceea, când Maria a împlinit vârsta de trei ani, Ioachim şi Ana au dus-o la Templu şi fiica lor a fost consacrată serviciului religios, timp de 12 ani.
În ziua de 9 septembrie este praznicul închinat Sfinţilor Părinţi Ioachim şi Ana
„Tatăl Maicii Domnului, Ioachim, era un urmaş al regelui David, iar Mama sa, Ana, era fiica preotului Matthan, care descindea din familia preoţească a lui Aaron. Prin aceşti descendenţi, se împlinea profeţia că Mesia va avea o dublă descendenţă: împărătească după tată şi preoţească după mamă”, precizează părintele Valentin Fotescu, Doctor în Teologie, preot la Biserica Sfânta Vineri Nouă din Bucureşti (Bulevardul Nicolae Titulescu)
