La 8 septembrie: Praznicul Nașterea Maicii Domnului - Istoricul Sărbătorii
La 8 septembrie, creştinătatea celebrează praznicul Nașterii Maicii Domnului, primul dintre cele patru sărbători închinate Fecioarei Maria: Nașterea Maicii Domnului (8 septembrie), Intrarea în biserică a Maicii Domnului (21 noiembrie), Buna Vestire ( 25 martie) și Adormirea Maicii Domnului (25 august).
În același timp, sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului este prima sărbătoare importantă din Anul Nou Bisericesc, iar data de opt, când este celebrat praznicul, este simbolul veșniciei, al vieții fără sfârșit.
În semn de prețuire, oamenii i-au oferit Maicii Domnului mai multe denumiri
În semn de omagiu pentru minunile înfăptuite în viața lor, oamenii i-au dăruit Maicii Domnului mai multe denumiri: Împărăteasa Tuturor Sfinților, Mama Fiului Ceresc, Ocrotitoarea săracilor, Mireasa Duhului Sfânt, Mama Mântuirii mai cinstită decât Heruvimii și mai slăvită decât Serafimii și Născătoarea de Dumnezeu care ne mântuiește de necazuri. În tradiția populară, praznicul închinat Nașterii Maicii Domnului este cunoscut sub numele Sântămăria Mică . Totodată, în această zi sunt sărbătorite persoanele care poartă numele Fecioarei Maria.
Cele mai prețioase informații despre Nașterea Maicii Domnului
Informaţii preţioase despre acest eveniment religios sunt relatate în Evangheliile Aprocrife, în special în Protoevanghelia lui Iacov (Evanghelia după Iacov), document care datează din secolul al II-lea. Această Evanghelie, considerată cel mai vechi document care se păstrează până în zilele noastre, prezintă în mai multe capitole amănunte referitoare la: nașterea, copilăria și adolescența Fecioarei Maria; alte capitole tratează logodna Fecioarei Maria cu Iosif, apoi nașterea și copilăria lui Iisus. În același timp, documentul religios menţionează că Naşterea Maicii Domnului s-a petrecut în mod miraculos.
Părinţii Maicii Domnului și-au dorit foarte mult un copil
Drepţii părinți ai Maicii Domnului, Ioachim şi Ana, erau oameni foarte religioşi. Deşi erau în vârstă, ei trăiau cu speranţa că, în cele din urmă, Dumnezeu le va binecuvânta casa cu un copil. Totuşi, fiind oameni cu credinţă în Dumnezeu, Drepţii Părinţi şi-au pus speranţa că Părintele Ceresc le va asculta rugăciunile.
În acea vreme, familiile fără urmași erau considerate blestemate
Ioachim şi Ana erau ironizaţi de semenii lor în comunitatea în care trăiau, pentru că nu aveau copii. Mai mult, în vremea aceea, familiile fără urmaşi erau considerate blestemate. În acest sens, documentele vremii referitoare la evenimentele din viaţa Maicii Domnului, subliniază un moment dramatic din viaţa părinţilor Maicii Domnului: atunci când Ioachim şi Ana au împlinit 50 de ani de căsătorie, Marele Preot de la Templu le-a refuzat public jerfa tradiţională care se împlinea după Legea Veche, numindu-i pe cei doi bătrâni „blestemaţi”.
Sfinții Părinți s-au rugat și au postit
Totuşi, Ioachim şi Ana nu s-au resemnat şi credeau că vor mai avea o şansă, iar Dumnezeu le va binecuvânta casa cu un prunc. Ioachim şi Ana s-au rugat şi au postit pentru ca Dumnezeu să le împlinescă dorinţa, deși atitudinea marelui Preot i-a umilit. Cei doi au hotărât să se roage, implorându-l pe Dumnezeu să fie părinţi şi Tatăl Ceresc să le dăruiască un copil sănătos. Atunci, Ioachim i-a spus soţiei sale: „Mă duc la munte la nişte păstori, iar acolo voi posti, rugându-mă lui Dumnezeu să ne dăruiască un copil”. În acelaşi timp, Ana se ruga acasă, cu durere în suflet, adresându-se lui Dumnezeu: „Doamne , Atotţiitorule, Cela ce numai cu cuvântul ai făcut cerul şi pământul şi toate câte se văd. Dă-mi şi mie roadă pântecelui meu şi nu mă lăsa să fiu de ocară între oameni, că de voi naşte fiu sau fiică, îl voi închina Ţie cu toată inima, şi-l voi da să slujească în biserica slavei Tale” (I, Regi 1, 11).
Arhanghelul Gavriil le-a adus celor doi soți Vestea cea Bună
La scurt timp, după rugăciunile rostite de Ioachim şi Ana, Arhanghelul Gavriil s-a arătat, pe rând, celor doi soţi şi le-a adus Vestea cea Bună: rugăciunea lor a fost ascultată de Tatăl ceresc şi ei vor avea un copil. Primul a fost vestit Ioachim, apoi Ana a fost vestită care a aflat de la Arhanghelul Gavriil: „Căci iată, vei zămisli şi vei naşte pe fiica cea binecuvântată, prin care se va da mântuire lumii. Şi se va numi Maria”. Totodată, Arhanghelul Gavriil le-a mai spus: ”Acest prunc se va umple de Duh Sfânt din pântecele mamei sale şi va fi un vas ales lui Dumnezeu”. (Luca 1,4-23).
La vârsta de trei ani, părinții au dus-o pe Maria la Templu
Ioachim şi Ana au vrut să-i mulţumească Tatălui Ceresc pentru generozitatea pe care le-a arătat-o. De aceea, când Maria a împlinit vârsta de trei ani, părinții Mariei au dus-o la Templu şi fiica lor a fost consacrată serviciului religios, timp de 12 ani.
Pe 9 septembrie este praznicul închinat Sfinţilor Părinţi Ioachim şi Ana
„Tatăl Maicii Domnului, Ioachim, era un urmaş al regelui David, iar Mama sa, Ana, era fiica preotului Matthan, care descindea din familia preoţească a lui Aaron. Prin aceşti descendenţi se împlinea profeţia că Mesia va avea o dublă descendenţă: împărătească după tată şi preoţească după mamă”, precizează părintele Valentin Fotescu, Doctor în Teologie, preot la Biserica Sfânta Vineri Nouă din Bucureşti (Bulevardul Nicolae Titulescu).