Tradiții și obiceiuri milenare în zilele Babelor și Moșilor
Prin tradițiile păstrate în mitologia populară românească, o bună parte din luna martie ne întâlnim cu personaje specifice începutului de primăvară. Despre semnificația celor nouă Babe, în frunte cu Baba Dochia , urmate apoi de nouă Moși, aflăm cum va fi vremea și cum să împlinim anumite obiceiuri care ne vor apăra de necazuri și primejdii tot anul.
Tradițiile și obiceiurile acestea milenare sunt împlinite așa cum au fost moștenite de locuitorii fiecărei zone geografice a țării.
Ce semnificație are Ziua Babei
Despre Babe, o tradiție românească împlinită de mulți români, se spune că aceste personaje legendare își împlinesc menirea în intervalul 1-9 martie. În acest timp, potrivit tradiției, fiecare român își alege o zi care este baba lui . Baba se alege în funcție de ziua în care te-ai născut în orice lună a anului. (Dacă ești născut în ziua de 12, de exmplu, trebuie să-ți alegi Baba pe data de 3 martie). Se spune că așa cum va fi vremea în această zi, așa va fi și starea de spirit a persoanei respective timp de un an. De asemenea, referitor la alegerea Babei, există și o altă opinie care spune că Ziua Babei alese de fiecare roman anticipează evenimentele pozitive sau negative din viața sa pe parcursul anului ce urmează. Când în Ziua Babei este vreme frumoasă, însorită și caldă, persoana care și-a ales o astfel de Babă se va bucura de împlinirea dorințelor timp de un an. În schimb, dacă în Ziua Babei alese ninge sau plouă, tradiția spune că pentru persoana care și-a ales o astfel de Babă va urma un an bogat în împliniri.
Baba Dochia în legende
Desprer Baba Dochia se păstrează diferite legende, dar cea mai cunoscută se referă la unul dintre marile necazuri pe care i le-a făcut norei sale. Fiul Dochiei s-a îndrăgost de o fată foarte harnică și foarte frumoasă și s-a căsătorit cu ea , împotriva voinței mamei sale. Atunci, mama soacră Dochia încerca s-o supere de câte ori avea prilejul. Într-o zi i-a dat un ghem de lână negră și i-a spus că trebuie să-l spele și să-l albească cât mai repede. Fata spăla lâna cu toate puterile, dar aceasta rămânea tot neagră. Deodată, fata s-a înțepat la un deget și a început să-i curgă sânge. De supărare, fata a început să plângă. Legenda spune că Iisus a auzit-o și i-a dăruit o floare roșie pe care s-o pună în apa în care spăla ghemul de lână neagră. Și minunea s-a împlinit : lâna s-a albit când nora Dochiei a procedat așa cum i-a spus Iisus. Bucuroasă, nora s-a dus să-i ducă Dochiei ghemul cu lână albit. Dar soacra s-a supărat când nora i-a spus cine a ajutat-o să -i împlinească dorința. Atunci, Dochia a pârât-o pe fată fiului ei spunându-I că nora ei a fost ajutată de un iubit ca să albească lâna. Când a văzut floarea roșie din mâna fetei, floarea miraculoasă care a ajutat-o pe nora ei să albească lâna, Dochia a crezut că a venit primăvara și a plecat la munte cu oile. De aceea, și-a dezbrăcat cele nouă cojoace pe care le purta în timpul iernii. La scurt timp s-a lăsat gerul și Dochia a înghețat cu toate oile sale.
După zilele Babelor urmează zilele Moșilor
Potrivit tradițiilor strămoșești, după cele nouă zile ale Babelor, capricioase și deseori mohorâte, urmează zilele Moșilor, tot nouă la număr, când vremea se încălzește , iar în acest interval zilele sunt calde și luminoase, semn că primăvara își intră în drepturi.
Spre deosebire de Babe, Moșii, buni și blânzi, au puterea să alunge zilele Babelor și să aducă vremea frumoasă de primăvară.
Ultima zi a Babelor se suprapune cu prima zi a Moșilor
Prin tradiție, prima zi a Moșilor, 9 martie, se suprapune cu ultima zi a Babelor și cu ziua de 9 martie, dată la care creștinii ortodocși îi sărbătoresc pe Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia.
De aceea, această zi este împodobită cu numeroase tradiții care se împlinesc în funcție de zona geografică în care locuiesc credincioșii.
Bătutul pământului cu bâte
În prima zi a Moșilor, un obicei împlinit în numeroase localități din țară, este ”bătutul pământului” cu bâte. Bărbații bat cu putere pământul cu bâte pentru a alunga gerul și pentru a scoate căldura ascunsă în pământ. Tradiția referitoare la acest obicei menționează că ritualul acesta poate fi împlinit de bărbații care au învățat descântecele specifice acestui obicei secular.
Ritual pentru a avea spor la pui și ouă
Și în zilele noastre, în multe localități din sudul țării, gospodenele mai păstrează obiceiul să păstreze ouăle în cuibare în zilele Moșilor. Gospodinele împlinesc acest ritual pentru a avea spor la ouă și la pui tot anul.
Vremea din prima zi a Moșilor se va menține timp de 40 de zile
O veche tradiție precizează că așa cum este vremea în ziua de 9 martie așa va fi în următoarele 40 de zile. Dacă în prima zi a Moșilor vremea este rece, atunci iarna se va menține pâna la praznicul Sfântului Gheorghe.
În ziua de 9 martie nu se aruncă gunoiul din casă
De asemenea, în mediul rural mai ales, în această primă zi a Moșilor, gospodinele respectă un vechi obicei: ele nu aruncă gunoiul din gospodărie pentru a combate înmulțirea lupilor.
Un obicei respectat în multe zone din Oltenia
În multe zone din Oltenia se respectă obiceiul să se afume casa și pe membrii familiei care locuiesc în toate încăperile acesteia în dimineața zilei de 9 martie . Ritualul are scopul să protejeze locuința de animalele sălbatice pe parcursul anului.
Pe 9 martie se suprapun două sărbători de înnoire a vremii
Ziua de 9 martie are o semnificație deosebită în tradiția populară. În această zi , când ortodocșii îi cinstesc pe Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia, în conştiinţa populară se suprapun două tradiții de înnoire a vremii: ultima zi a Babei Dochia, când aceasta moare și se transformă în stană de piatră și prima zi a Moşilor, care au fost sacrificați pentru dreapta lor credinţă.
Tot în această zi se împlinesc focurile de Mucenici, se întind mese împodobite cu multe bucate în memoria morților care se întorc în această zi la casele lor.
Tradiții pentru belșug în gospodării în prima zi a Moșilor
Pentru ca belșugul să intre în casele gospodarilor, în multe zone din țară acum se taie primele corzi de viţă de vie și are loc retezarea stupilor şi stropirea lor cu rachiu de drojdii. Apicultorii cred că în acest mod stupii vor fi feriți de boli şi dăunători.
