Credințe şi superstiţii româneşti despre noroc şi ziua de joi

Tot mai mulți cititori sunt preocupați să cunoască credințele și superstițiile moștenite din moși strămoși. În toate culturile există credințe colective(țari) de care ține seamă colectivitatea, credințe facultative (slabe) respectate doar de anumite persoane, dar și credințe individuale. Iată câteva dintre cele mai cunoscute credințe colective tari:

 •Poporul nostru respectă toate zilele de joi de la Paște până în a 9-a săptămâna și se crede că ar fi păcat să se lucreze în aceste zile.

 •Joia de la Paște până la sfântul Onufrie ( 12 iunie ) de după Duminică Mare, se serbează de către români ; atunci ei nu torc și nu spală rufe că să fie feriți de duhurile rele.

 •Joile după Paște se prăznuiesc până la Înălțarea Domnului și românii sunt convinși că astfel grindina nu se va abate asupra recoltei lor.

 •Joi, după Paște nu se ară , nu se lucrează la câmp pentru că astfel este ocolită primejdia de secetă și de trăznete.

 •Joi, în Săptămâna Patimilor , să nu se spele rufe pentru că la morți în loc să li se ducă pomană ce trebuie data se duc lațuri din spălături

 •În a 9-a Joi, după Înviere nu se lucrează pentru că există şansa producerii loviturilor şi a accidentelor 

 Norocul

 •Dacă păstrezi oul de la Paște 40 de zile și în acest timp nu se strică, este semn că ești un om norocos

 •Copilul născut în ziua de luni are noroc și viață îndelungată

 •Cine cere, dar și primește în ziua de luni  împrumut, are noroc

 •În seara de Sfântă Vineri rudele pun lingurile pline cu apa într-o tavă ; a cui este seacă lingură, nu are noroc.