Aşa faci cei mai buni mucenici!

Miercuri este o zi de mare sărbătoare pentru creştinii ortodocşi şi greco-catolici, care îi prăznuiesc pe cei 40 de Sfinţi Mucenici. Tradiţiile şi obiceiurile care însoţesc această zi sunt foarte multe şi diferă de la o zonă geografică la alta. Însă peste tot se prepară colăcei din aluat, iar bărbaţii „se luptă” cu 40 de pahare cu ţuică sau vin.

Pe 9 martie, vom mânca mucenici şi vom bea vin şi ţuică, sărbătorindu-i pe cei 40 de Mucenici martiri din Sevastia. Aceştiau erau soldaţi creştini, aflaţi în slujba împăratului roman Licinius. Pentru că au refuzat să se lepede de credinţa lor, au fost condamnaţi la moarte prin îngheţare în lacul Sevastia. Însă în acea noapte s-a petrecut o minune: lacul s-a dezgheţat, iar din cer s-au pogorât 40 de cununi strălucitoare. A doua zi, soldaţii au fost scoşi vii din apă şi ucişi.  Conform tradiţiei, gospodinele din Moldova vor prepara colăcei din aluat, cu miere şi nucă, pe când în Muntenia se vor pregăti covrigei în zeamă. Iată mai jos două reţete de la chef Cătălin Scărlătescu şi de la cititorii Click!

Mucenici munteneşti de la chef Cătălin Scărlătescu

• Ingrediente: Pentru aluatul de covrigei: 500 g făină, 50 g drojdie, 200 ml apă călduţă, 1 praf sare, zahăr vanilat, 100 ml ulei;
• Pentru zeama de la mucenici: 2-3 litri apă, 350 g zahăr, coajă de lămâie, 1 praf sare, zahăr vanilat, 1 linguriţă scorţişoară, 800 g nucă măcinată, esenţă de rom.
• Iată cum îi preparăm: Se pune făina într-un vas, se face o gaură la mijloc în care se adaugă drojdia, sarea, zahărul vanilat, uleiul și puțină apă călduţă. Se frământă coca câteva minute și se lasă la crescut (câteva minute).

Aluatul se întinde cu sucitorul, se taie fâșiuțe şi se formează opturi mici. Se opăresc câteva minute, se pun în sită, la scurs, apoi se bagă în cuptor, la foc potrivit. După ce s-au copt, se lasă să se răcească şi să se întărească. Separat, puneți o oală cu 3-4 litri de apă la fiert și după ce dă în clocot adăugați zahărul și mirodeniile. La sfârşit, puneți nuca măcinată, dar și mucenicii. Poftă bună!

«Sfinţişori» moldoveneşti

Ingrediente: 1 kg făină de grâu, 1 cub drojdie, 1 plic zahăr vanilat, coaja de la o lămâie, 100 g nucă măcinată, sare, 2-3 linguri de ulei, 2-3 linguri de miere.Preparare: Cernem făina într-un vas, adăugăm coaja de lămâie, drojdia, un praf de sare, o lingură de miere şi frământăm un aluat potrivit de tare. Spre final, adăugăm 2-3 linguri de ulei şi continuăm frământarea până se desprinde aluatul de pe vas. Lăsăm aluatul să crească cel puţin o oră. Apoi, rupem bucăţele potrivit de mari şi facem inele pe care le împletim în două şi le răsucim în formă de opt. Punem mucenicii în tava tapetată cu hârtie de copt, îi ungem cu miere îndoită cu apă, presărăm puţină nucă măcinată şi dăm tava la cuptorul încălzit. Când sunt copţi îi ungem cu miere şi presărăm nucă. Dacă îi ungem cu ou bătut, mucenicii se vor rumeni frumos. Poftă bună! (Brînduşa Aluculesei)

Ce tradiţii şi obiceiuri se ţin în ziua de 9 martie

În ziua de 9 martie, în toate comunităţile rurale există obiceiul de a scoate plugul în faţa casei, de a-l stropi cu aghiazmă şi a-l afuma cu tămâie.  În faţa animalelor de muncă – boi sau cai – se aşază un ou. Credinţa este că dacă oul va rămâne întreg după pornirea carului cu plug, atunci plugarilor le va merge bine pe toată perioada aratului.Tot pe 9 martie, în anumite sate, oamenii băteau cu bâtele în pământ zicând „Intră frig şi ieşi căldură/ Să ne fie vreme bună/ Pentru plug şi arătură”.Ziua mucenicilor este şi un prilej de prognozare a vremii. Dacă plouă în această zi, va ploua şi de Paşte. Dacă tună, vara va fi prielnică tuturor culturilor. Dacă dă îngheţul în noaptea de dinaintea acestei zile, atunci toamna va fi una lungă.Femeile coc în această zi 40 de figurine din aluat, numite sfinţişori sau mucenici, iar bărbaţii trebuie să bea câte 40 sau 44 de pahare cu vin. Oamenii credeau că vinul băut se transformă în sânge şi le dă putere de muncă. Sfinţişorii sunt făcuţi din aluat dospit şi au forma cifrei opt, cifra echilibrului cosmic. Ei se împart pentru sufletul morţilor.La sate se păstrează tradiţia focurilor de Mucenici. Localnicii fac focul din uscăciunile găsite prin curte, câmpuri şi grădini. Despre acest foc ritualic, numit Focul Sfinţilor, se crede că este magic şi purificator. El are rolul de a alunga spiritele rele şi de a arde vechiul anotimp, făcându-i loc celui nou. Focul are şi rolul de a-i încălzi pe cei 40 de mucenici.Tot în această zi are loc şi „retezatul stupilor”. Stupii sunt scoşi afară, fagurii sunt curăţaţi, iar mierea recoltată. Această miere este folosită apoi la prepararea a tot felul de leacuri, despre care se crede că sunt miraculoase.