Ceașca de sănătate: Ienuperul este un tonic excelent pentru organism în sezonul rece
Ienupărul este un arbust care creşte în locurile stâncoase şi pe păşunile din zonele montane. Frunzele sale sunt veşnic verzi şi de aceea ienupărul poate fi identificat cu uşurinţă. Fructele plantei se aseamănă ca formă cu boabele de mazăre, dar au culoarea purpurei atunci când sunt coapte. În popor, planta are mai multe denumiri: brădişor, cetenă, jnep, turtel, zeleţ.
Ienuperul, o plantă panaceu
Cu multe secole în urmă, ienupărul a fost considerat o plată panaceu. Celţii, un popor numeros, a atras atenția romanilor și grecilor, la trecerea lor prin Europa, prin dârzenia și iscusința lor în bătăliile de apărare. În ajunul bătăliilor cu duşmanii, ei foloseau o băutură preparată din boabe de ienuper prăjite. S-a constatat că leacul respectiv avea puterea să le alunge somnul
Opinia Sfintei Hildegard, o erudită din secolul al XII-lea
Sfânta Hildegard , o erudită care a trăit în secolul al XII-lea, a lăsat posterităţii nu numai opere literare și de muzică clasică, dar şi studii inedite despre eficienţa plantelor medicinale. Ea recomanda contemporanilor terapia cu ienupăr în „combaterea durerilor de cap, în tratamentul bolilor de rinichi, de vezică, de plămâni și de ficat". În opinia sa, susţinută mai târziu şi de alţi fitoterapeuţi, ienuperul era şi un leac care combătea ciuma şi alte epidemii cumplite din vremea aceea.
Boabele ienuperului alungă spiritele rele, spun tibetanii
Tibetanii folosesc de secole boabele de ienupăr, pe care le ard ca pe tămâie, convinşi fiind că aroma degajată de boabele plantei alungă spiritele rele. În timp, ei au descoperit că uleiul conţinut de boabele ienupărului este un leac miraculos pentru bolile de plămâni.
Recomandările fitoterapeutului francez Eric Favre
În studiile sale, fitoterapeutul francez Eric Favre apreciază această plantă pentru proprietăţile sale diuretice şi deputative. În acelaşi timp, terapeutul francez recomandă, în cărţile lui de specialitate, folosirea ienupărului în caz de lumbago, în tratamentul afecţiunilor circulatorii şi în retenţia apei în organism.
Ienuperul, un remediu pentru o varietate de boli
Fitoterapeuţii europeni recomandă ienupărul ca pe un remediu dovedit într-o varietate de afecţiuni: bronșite acute și cronice, balonări abdominale, diabet, ateroscleroză, boli ale căilor urinare, precum și în cistite şi uretrite. De asemenea, afecţiunile reumatice şi guta se tratează cu succes cu ajutorul decoctului realizat din boabe de ienupăr, datorită puternicului său efect depurativ şi aniinflamator.
Pulberea de ienuper alungă oboseala
”Pulberea obținută prin măcinarea fructelor de ienuper are rezultate foarte bune în combaterea oboselii și a durerilor de stomac, dar este recomandată și persoanelor care sufere de ateroscleroză. Despre această plantă se poate spune că tratează cu succes reumatismul, răceala, bronșita, stimulează digestia și elimină pietrele de la nivelul vezicii biliare”, precizează Eugen Giurgiu, doctor în biochimie, cu competențe în fitoterapie și nutriție în ”Cartea sănătății noastre”.
Cum se prepară, cum se administrează
Ienuperul este folosit ca plantă medicinală și pentru aromatizarea mâncărurilor. Boabele plantei sunt aromate, cu un gust dulceag, asemănător cu cel al piperului roz.
Infuzia de ienupăr: Se prepară din două linguriţe de fructe și 200 ml de apă clocotită. Ceaiul se infuzează timp de 15 minute, apoi se poate bea pe parcursul unei zile. Medicul poate să recomande administrarea infuziei, în funcţie de dureri (de obicei, câte trei-patru linguri pe zi, între mese).
Decoctul combinat: Se prepară prin macerare din trei-patru linguriţe de boabe mărunţite în 0,5 litri de apă timp de zece ore, apoi extractul se filtrează şi se lasă deoparte. După aceea, planta rămasă după filtrare se fierbe din nou în 0,5 litri de apă, timp de cinci minute. După ce se răceşte, extractul se filtrează. La final, se amestecă cele două extracte şi se obţine aproximativ un litru de decoct combinat de ienupăr. Se administrează câte 2-3 căni pe zi.
Tinctura de ienuper :Se poate prepara şi în casă în felul următor: 20 g plantă se macerează, timp de 8 zile, în 1oo ml alcool. Din această tinctură se administrează câte 20-25 de picături de 2-3 ori pe zi. Tinctura are un puternic efect diuretic şi este considerată cel mai eficient antiseptic depurativ dintre plantele medicinale folosite în ţara noastră. Este important să se evite supradozările pentru a proteja iritarea căilor urinare, urmate de hematurie.