De la 1 septembrie, creștinii au intrat în Anul Nou Bisericesc
Puține persone știu că, spre deosebire de Anul Nou Civil, care începe la 1 ianuarie şi se încheie la data de 31 decembrie, Anul Nou Bisericesc Ortodox începe la 1 septembrie şi se încheie la 31 august. În Anul Bisericesc sunt representative cele 12 sărbători închinate Domnului Iisus Hristos şi Maicii Domnului, numite Sărbători Împărăteşti.
Totodată, de-a lungul Anului Bisericesc, creştinii îi prăznuiesc pe cei care şi-au jertfit viaţa ca mărturisitori ai lui Iisus: Sfinţii Ierarhi, Apostolii, Mucenicii şi Pustincii. Prin lucrarea sa, Dumnezeu a zidit Biserica Sa. Toţi mărturisitorii în Hristos sunt mijlocitorii noştri înaintea lui Dumnezeu. Potrivit tradiţiei moştenite de Legea Veche, aceea care simboliza şi debutul Anului Civil la evrei, la data de 1 septembrie s-a început creaţia lumii şi în această zi, Mântuitorul Iisus şi-a început activitatea Sa publică, când a intrat în Sinagoga evreilor din Nazaret. Legată de istoria mântuirii creștine, Sărbătoarea Anului Nou Bisericesc a fost rânduită de Sfinţii Părinţi la Sinodul I Ecumenic care s-a desfăşurat la Niceea în anul 325.
În Anul Bisericesc, sărbătorile se succed într-o anumită ordine
În fiecare An bisericesc , credincioşii retrăiesc Naşterea, Jertfa, Moartea şi culminează cu Învierea lui Iisus. De aceea, Anul bisericesc este ca o carte vie, deschisă fiecărui creştin, este o altă Biblie care ne vorbeşte nouă, oamenilor, este o cale prin care noi putem vorbi şi conlucra cu Dumnezeu. În timpul Anului Bisericesc, sărbătorile fixate se succed, pe rând, într-o anumită ordine şi sunt o cale vie de legătură cu Dumnezeu. La fiecare sărbătoare, creştinii urcă, cu fiecare pas, treptele duhovniceşti prin care agonisesc har pentru sufletele lor. Sărbătorile Creştine n-au fost stabilite de oameni. Ele au fost prevăzute şi anticipate de Dumnezeu Tatăl chiar din Vechiul Testament. Totodată, Anul bisericesc nu este identic cu anul liturgic. Credincioşii ortodocşi ştiu că anul liturgic se împarte în trei perioade importante: Perioada Triodului (perioada prepascală), Perioada Penticostarului (perioada pascală) şi Perioada Octoihului (perioada postpascală).
La începutul Anului Nou bisericesc, mai mult ca oricând, creştinii ortodocşi îşi propun să descopere valorile spirituale care să-i ajute să fie mai buni, mai generoşi, să aprindă lumina credinţei în viaţa de fiecare zi, să alunge întunericul necredinţei în care se adăpostesc cele mai mari păcate lumeşti: lăcomia, ura, crima, prostituţia şi dezbinarea între semenii fiecărei comunităţi creştine.
Începutul Anului Bisericesc are un praznic închinat Maicii Domnului
Anul bisericesc se încheie cu praznicul Adormirii Maicii Domnului pe data de 15 august şi cu Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (pe 29 august), cel mai mare proroc care a pregătit poporul pentru venirea lui Mesia. Începutul Anului Bisericesc are, de asemenea, un praznic închinat Maicii Domnului: Naşterea Maicii Domnului la 8 septembrie, aceea prin care se împlineşte mântuirea oamenilor. Ea l-a născut pe Hristos, Răscumpărătorul păcatelor noastre. Sfinţii Părinţi spun că Anul Nou Bisericesc simbolizează “prelungirea Întrupării şi vieţii Mântuitorului”.
„După Legea Veche în această zi de 1 septembrie a început creaţia lumii şi tot acum a început activitatea publică a Mântuitorului Iisus. Anul Nou Bisericesc simbolizează o corelare dintre viaţa spirituală şi natura înconjurătoare: Sfârşitul Anului Bisericesc pe 31 august reprezintă perioada de coacere a roadelor pământului, iar de la 1 septembrie, Anul Nou Bisericesc începe cu adunarea roadelor. De asemenea, la sfârşitul Anului Bisericesc se prăznuieşte Adormirea Maicii Domnului, iar prima sărbătoare din Anul Nou Bisericesc începe cu Naşterea Maicii Domnului (8 septembrie), cea care L-a adus pe Mântuitorul nostru pe pământ", ne spune părintele Valentin Fotescu, Doctor în Teologie, preot la Biserica Sfânta Vineri Nouă din Bucureşti (B-dul Nicolae Titulescu).
