Spune-mi ce mănânci ... Peștele, o sursă de revigorare
De-a lungul deceniilor, numeroase studii efectuate în renumite centre de sănătate din lume au ajuns la o concluzie comună: hrana este un factor esenţial care influenţează în bine sănătatea organismului și protejează ochii de riscul degenerării acuității vizuale.
Totodată, consumul de peşte gras de două ori pe săptămână (hering, somon, sardină sau ton care conţin Omega 3), protejează ochii de factorii externi care-i obosesc şi-i agresează.
Au fost monitorizate obiceiurile alimentare
Oamenii de ştiinţă au ajuns la această concluzie monitorizând obiceiurile alimentare a 3.000 de persoane pe parcursul a opt ani. Studiul care prezintă concluziile specialiştilor privind rolul protector al consumului de somon sau de ton asupra vederii a fost publicat în Jurnalul Britanic de Oftalmologie. Mai mult, dacă dieta cu peşte gras este completată de un regim sărac în carbohidraţi, există şansa ca riscul bolilor la nivelul ochilor să scadă cu 50%.
Peștele și dieta mediterană, cea mai sănătoasă hrană din lume
Ca aliment cu o deosebită valoare nutritivă, fiind o sursă de proteine mai sănătoasă decât carnea, peştele este prezent în dieta mediteraneană, cea mai sănătoasă dietă din lume, cum susţin nutriţioniştii. „ Pe lângă proteine, carnea de peşte mai conţine numeroase substanţe active: vitamine ( A, B, D) şi minerale, precum: iod, flor, potasiu, fosfor, seleniu, cupru şi zinc, substanţe esenţiale pentru buna funcţionare a metabolismului. Lista substanţelor active conţinute de peşte se poate completa cu acizii graşi din familia Omega 3 şi Omega 6 (la peştii de apă rece-tonul şi macroul-de exemplu). De aceea, peştele este recomandat în profilaxia sclerozei şi a insuficienţei cardiace, deoarece aceşti acizi graşi conţinuţi de peşte micşorează nivelul trigliceridelor şi reduc tendinţa de coagulare a sângelui”, ne explică Eugen Giurgiu, doctor în biochimie cu competenţe în fitoterapie şi nutriţie în studiul: ” Peștele, un superaliment”.
Uleiul de pește reduce riscul problemelor cardiovasculare
Peştele cu carnea mai roşie este bogat în calciu, iod şi fosfor. Un studiu american, făcut pe subiecţi care au suferit un infarct, a adus dovezi concludente că uleiul de peşte, administrat cu regularitate, a redus în mod semnificativ riscul unor probleme cardiovasculare. Totodată, peştele ar trebui să fie un aliment de bază în hrana noastră şi să-l consumăm măcar de două-trei ori pe săptămână. Dacă alegeţi peşti cu carne albă (cod, biban, păstrăv, somn), săraci în grăsimi, uşor de preparat în zilele foarte aglomerate, trebuie să ştiţi că aceşti pești sunt o sursă de vitamine din complexul B, iar unele specii oferă un aport generos de vitamine A, D şi E.
Pescarii amatori trebuie să verifice dacă peştele prins este comestibil, deoarece poate să conţină mercur şi toxine.
Alegeți peștele gras
Dacă preferaţi peştii graşi (ton proaspăt, somon, sardele în conservă) aceştia reprezintă o sursă de proteine şi de vitamine din complexul B. Toţi peştii graşi conţin Omega 3, iar nutriţioniştii spun că somonul din Oceanul Atlantic constitue cea mai de seamă sursă de acizi graşi Omega 3, acizi apreciaţi pentru că protejează organismul de boli grave, precum artrita, infarctul miocardic, boala Alzheimer, diabetul, degenerescenţa maculară şi obezitatea.
„Japonezii consumă cantităţi importante de peşte şi de aceea numărul bolnavilor de diabet şi de obezitate este mult mai redus. La pol opus, în rândul americanilor, a căror dietă este bogată în carne şi în lactate cu un procent mare de grăsimi, recunoscuţi ca factori de risc pentru creşterea nivelului de colesterol, sunt frecvente cazurile de diabet şi de obezitate”, susţin nutriţioniştii europeni.
Ce fel de peşte să mâncăm?
Peştele gras constituie o sursă excelentă de proteine şi de vitamine din complexul B. Cu toate acestea, unii peşti sunt mai hrănitori decât alţii. În mod paradoxal, peştele gras oceanic ( somonul, heringul, macroul, codul, tonul şi sardinele) aduc numeroase beneficii sănătăţii: reduc cu o treime riscul de deces prin infarct miocardic, scad tensiunea arterială, colesterolul şi trigliceridele, întăresc sistemul imunitar, ameliorează simptomele artritei şi previn riscul de a suferi de Alzheimer.
Heringul protejează organismul de afecțiuni grave
Heringul este o sursă de ulei bogată în Omega 3 care protejează organismul nostru împotriva unei game variate de afecțiuni alergice și inflamatorii, precum artrita, astma, cheagurile de sânge, colesterolul crescut, degenerarea maculară, hipertensiunea, colita ulceroasă ș.a.
Dieta cu heringi i-a prelungit viața cancelarului Bismarck
Printre tratamentele naturiste pe bază de heringi, în istroria hranei vii este celebru cazul cancelarului german Otto von Bismarck. La vârsta de 68 de ani, starea de sănătatea a acestuia era critică : munca susținută și excesele de mâncare, de băutură și tutun și-au spus cuvântul și cancelarul era buhăit la față, iar starea de spirit era lamentabilă. Persoane din anturajul său i-au prezentat un tânăr medic evreu care i-a propus o dietă strictă, care consta aproape în exclusivitate din heringi. Așa cum precizează biograful cancelarului, A. P. Taylor, efectul tratamentului cu heringi a fost miraculous, pentru că dieta și-a făcut efectul. Cancelarul Bismarck a slăbit, a scăpat de nopțile albe, și a …întinerit. Dacă în anul 1877 era un obez, un bătrân bărbos și neglijent, mai târziu, în anul 1885, fotografiile îl înfățișează din nou bărbierit, stăpân pe sine, cu o privire fermă. Documentele vremii precizează că Bismarck n-a renunțat la regimul cu heringi toată viața, chiar dacă el a mai introdus în dietă și alte alimente: cărnuri și zarzavaturi și a trăit energic și sănătos până la vîrsta de 83 de ani. Heringul a fost pentru cancelarul Bismarck o sursă de întinerire. Bogat în seleniu, heringul joacă un rol esențial în procesul de revigorare a organismului.
Ce specii de peşte sunt sărace în grăsimi
Peştele cu carne albă este foarte sărac în grăsimi. Din această categorie fac parte numeroase specii, iar cele mai cunoscute sunt: plătica, bibanul, codul, calcanul, păstrăvul şi somnul. Unii consumatori preferă aceste specii de peşte pentru că nu abundă în calorii sau în grăsimi şi sunt o sursă de energie pentru zilele foarte obositoare.
Reţeta săptămânii
Fileuri de peşte cu legume
Timp de preparare: 50 minute
Calorii: 90/100g
Ingrediente: 8 fileuri de peşte (crap sau şalău mic), 100 ml ulei de măsline, câte o legătură de pătrunjel şi de mărar, 3-4 frunze de ţelină, 6 roşii, 2 căţei de usturoi, 3 linguri de făină, 150 g parmezan şi cimbru, după gust.
Preparare: Curăţaţi şi spălaţi peştele, apoi lăsaţi-l să se scurgă pe un prosop de bumbac. Între timp, tocaţi mărunt verdeţurile-pătrunjelul şi mărarul şi înăbuşiţi-le în trei linguri cu ulei şi tot atâta apă. După ce s-au înmuiat, adăugaţi cimbrul şi roşiile tăiate cubuleţe. Sosul acesta trebuie lăsat la foc mic, zece minute, amestecând mereu cu o lingură de lemn, după care stingeţi focul.
După prepararea sosului, pudraţi peştele cu făină şi prăjiţi-l într-o tigaie cu ulei încins. Când fileurile sunt gata, aşezaţi-le într-o cratiţă unsă cu ulei, iar deasupra turnaţi sosul şi presăraţi caşcavalul ras. Puneţi cratiţa în cuptorul încins şi, după opt minute, stingeţi focul. Poftă bună!
