Vitamina K și rolul ei. Cum îți dai seama că îți lipsește din organism
Benefică pentru sănătate, vitamina K ne ajută să ne prelungim durata de viață și să ne simțim mai bine pe parcurs. Specialiștii susțin că această vitamina este vitală pentru menținerea unor vase sanguine sănătoase.
Experții declară că vitamina susține funcționarea unei proteine importante în țesutul vascular care blochează acumularea de calciu în pereții arterelor. Fără vitamina K, această proteină nu este la fel de funcțională, lucru care poate facilita acumularea de calciu în pereții arterelor.
Când oamenii consumă alimente cu vitamina K1, bacteriile din intestinul gros o transformă în vitamina K2, formă care poate fi stocată. Această este absorbită în intestinul subțire și depozitată în țesutul gras și în ficat.
Vitamina K este necesară pentru producția de protrombină, o proteină și un factor important pentru coagularea sângelui și pentru metabolismul osos. De aceea, cei care iau anticoagulante nu trebuie să ia suplimente cu vitamina K până nu primesc aprobare din partea medicului.
Beneficiile vitaminei K
Specialiștii susțin că există o legătură între nivelul scăzut de vitamina K și dezvoltarea osteoporozei. În urmă mai multor studii, experții au descoperit că această vitamina menține oasele puternice, îmbunătățește densitatea osoasă și scade riscul de fracturi.
Se pare că un nivel mai mare de vitamina K în sânge poate îmbunătăți memoria episodică la adulții în vârstă. În cadrul unui studiu, persoanele cu vârstă peste 70 de ani, cu cele mai ridicate niveluri sanguine de vitamina K1, au arătat rezultate bune privind memoria episodică verbală.
Vitamina K previne acumularea mineralelor în artere, lucru care poate ajuta la menținerea unei tensiuni arteriale mai mici. Datorită acestei acțiuni benefice, inima pompează liber sângele prin corp. Aportul adecvat de vitamina K reduce riscul de accident vascular cerebral, conform catena.ro.
Surse de vitamina K
Legumele cu frunze verzi, cum ar fi varza și mangoldul, conțin cantități mari de vitamina K1. De asemenea, se găsește și în uleiurile vegetale și unele fructe. Printre sursele de menanochina (vitamina K2) se numără carnea roșie, lactatele, ouăle și ”natto-ul” japonez, un produs obținut din boabe de soia fermentate.
Doză recomandată de vitamina K este influențată de vârstă și sexul persoanei. De exemplu, femeile care au depășit vârstă de 19 ani ar trebui să consume 90 micrograme (mcg) pe zi, în timp ce bărbații ar trebui să ia 120 mcg zilnic.
Carența de vitamina K
Deficitul este rar, însă, în cazuri grave, poate prelungi durata de coagulare, provocând hemoragii și sângerări excesive. Cei mai predispuși la deficit sunt nou-născuții și persoanele cu malabsorbție cauzată, de exemplu, de fibroză chistica, sindromul de intestin scurt, colită ulcerativă sau boală celiacă. Cu toate acestea, poate apărea la persoanele: cu boli de ficat, printre care ciroză (cicatrizare hepatică), cu boală Crohn sau boală celiacă sau care au fost supuse unei intervenții chirurgicale bariatrice.
Deficitul de vitamina K se manifestă în primul rând prin hemoragie excesivă. Trebuie să rețineți că sângerarea poate apărea chiar dacă nu v-ați tăiat sau rănit. În plus, este evident că o persoană se confruntă cu o hemoragie dacă:
- dezvoltă vânătăi ușoare
- dezvoltă mici cheaguri de sânge sub unghii
- dezvoltă sângerări la nivelul membranelor mucoase din interiorul corpului
- elimină materii fecale de culoare negru închis (asemănător cărbunelui), însoțite parțial de sânge
În cazul sugarilor, deficitul de vitamina K este observat de medici. Simptomele acestei probleme la copii sunt:
- sângerare la nivelul cordonului ombilical după îndepărtarea acestuia
- sângerări la nivelul nasului, pielii, tractului gastrointestinal sau în alte zone ale corpului
- hemoragie în zona penisului la copiii circumciși
- hemoragie cerebrală bruscă, o problema extrem de periculoasă care poate pune viață copilului în pericol.
Citește și:
Ce trebuie să știți despre vitamina E, numită și vitamina tinereții
