Ceartă între soţii Ceauşescu: «Nicule, ia vezi, că acum schimb foaia, unde te trezeşti tu?»
Elena-invidioasă, Elena-antisemită, Elena-femeie frustrată sunt numai câteva dintre nuanţele care alcătuiesc portretul soţiei lui Nicolae Ceauşescu, aşa cum a văzut-o Emilia Macovescu pe parcursul anilor. Şi mai importante sunt însă dezvăluirile pe care le face doamna Macovescu în legătură cu dezamăgirea pe care a trăit-o Nicolae Ceauşescu atunci când omul său de încredere, Ion Mihai Pacepa, l-a trădat.
Spuneţi-ne, în primul rând, cum aţi perceput dumneavoastră politica externă a momentului în care soţul dumneavoastră a fost adjunct al ministrului şi ulterior ministru?
Trăind alături de soţul meu, am fost un pic implicată în toată această viaţă diplomatică. Corneliu Mănescu (n.r. – ministru de Externe în perioada 21 martie 1961-22 octombrie 1972) se ocupa cu partea reprezentativă şi voiajurile, iar soţul meu făcea treaba diplomatică. După ce soţul meu a fost numit ministru de Externe, am preluat asupra mea şi atribuţiile d-nei Dana Mănescu.
Cum era percepută familia Mănescu de apropiaţi?
Corneliu Mănescu era un om foarte degajat, avea un cult al personalităţii, era foarte preocupat de înfăţişarea lui. Dana Mănescu era o soţie de ministru de Externe reprezentativă pentru ţară, foarte inteligentă şi foarte frumoasă. La un moment dat, în Turcia, s-a scris în ziare că «parcă adevărata doamnă a României este Dana Mănescu şi nu Elena Ceauşescu».
N-a atras antipatia Elenei Ceauşescu?
Ba da. Elena Ceauşescu nu putea s-o sufere pe Dana Mănescu. Femeile care au fost profund antipatizate de Elena Ceauşescu au fost Violeta Andrei, soţia lui Ştefan Andrei, şi Silvia Popovici, nevasta lui Cornel Burtică.
În momentul în care Elena Ceauşescu vedea pe cineva îmbrăcat frumos se simţea frustrată pentru că era pusă pe locul doi. Au fost foarte multe scene în care Elena Ceauşescu s-a repezit la câte o femeie şi, trăgând-o de rochie, o întreba: «Asta de unde ai cumpărat-o?», punând-o, astfel, într-o situaţie dificilă. Persoana abordată în acest fel se înroşea şi abia putea să îngaime că soţul i-a adus un material din care a făcut o rochie.
