Cine întreține grădina blocului, locatarii sau primăria? Diferențe mari între orașe
Cine ar trebui să aibă grijă de spațiile verzi dintre blocuri, primăria, care gestionează bugetul public, sau locatarii, care beneficiază direct de ele?
În timp ce unele administrații locale, precum cele din București sau Iași, investesc sume importante în întreținerea acestor grădini, alte orașe, cum este Oradea, au transferat responsabilitatea către asociațiile de proprietari.
Primăriile din București cheltuiesc zeci de milioane pentru gazonul dintre blocuri
În Capitală, abordările diferă de la un sector la altul. În Sectorul 1, Primăria, prin Administrația Domeniului Public (ADP), a început în iunie montarea de rulouri de gazon în curțile blocurilor din cartierul Aviației.
Investiția nu a fost lipsită de controverse: la scurt timp, gazonul s-a uscat, fiind plantat sub copaci și fără un sistem de irigații.
„Mi se pare o mare bătaie de joc. L-au pus superficial, fără irigații, iar după trei zile s-a uscat”, a declarat pentru HotNews.ro Alexandra, o locatară din zonă.
Potrivit datelor furnizate de ADP Sector 1, primăria a plătit 22 de lei pe metrul pătrat de gazon, firma executantă urmând să înlocuiască rulourile uscate pe cheltuiala proprie.
Un raport realizat de USR Sector 1 arată că, doar în 2018, instituția a contractat peste 1 milion de metri pătrați de gazon, cu o valoare totală de 50 de milioane de lei, la prețuri variind între 22 și 40 lei/mp, în funcție de furnizor.
Sectorul 6: semințe de gazon gratuite pentru asociațiile de proprietari
În contrast, Primăria Sectorului 6 a ales un model participativ. În loc să planteze direct gazon, oferă semințe gratuite asociațiilor de proprietari interesate să-și amenajeze singure grădinile.
„Aceasta este o șansă uriașă prin care Sectorul 6 crește verde”, a declarat primarul Gabriel Mutu. „Lucrătorii ADPDU vor instrui președinții și administratorii de bloc cum să amenajeze și să întrețină gazonul pentru a obține cele mai bune rezultate.”
Inițiativa vine în sprijinul celor 2.200 de asociații de proprietari din sector, care pot prelua semințele (ce costă între 6 și 40 lei/kg) pe bază de proces-verbal.
La Iași, primăria se ocupă de toate grădinile dintre blocuri
În Iași, întreținerea grădinilor este complet în sarcina Primăriei, o promisiune de campanie a edilului Mihai Chirica.
„Ne-am apucat să facem spațiile publice din jurul blocurilor, câteva zeci de hectare deja. Tăiem gardurile vii îmbătrânite, punem gazon, instalăm sisteme de udare”, a explicat primarul pentru sursa menționată mai sus.
Costurile sunt considerabile: 20-22 de milioane de lei anual pentru parcuri și grădinile dintre blocuri. „Cheltuim destul de mult, gazonul montat ajunge până la 4 euro/mp”, a precizat Chirica.
Oradea: modelul responsabilității civice
În Oradea, administrația locală a ales o altă cale: asociațiile de proprietari au preluat grija spațiilor verzi și a parcărilor de reședință.
„Asociațiile tund gazonul, curăță gardurile vii și administrează parcările. Ele încasează 10% din veniturile generate, restul mergând la Primărie”, explică primarul Ilie Bolojan.
Deși hotărârea prin care responsabilitatea era impusă tuturor asociațiilor a fost suspendată în instanță, Bolojan consideră că această formulă ar trebui să devină regulă: „Dacă proprietarii de case au obligația să-și tundă gazonul din fața locuinței, și cei de la bloc ar trebui să aibă aceeași responsabilitate. Nu putem avea spații fără stăpân în oraș.”
Exemplu de inițiativă comunitară
Un exemplu pozitiv vine din București, unde locatarii din cartierul Cișmigiu au transformat grădinile dintre blocuri în mici oaze de comunitate. P
roiectul „Grădina cu Oameni Cișmigiu”, demarat în 2017 de Grupul de Inițiativă Civică Cișmigiu, a reușit să transforme cinci grădini urbane cu ajutorul voluntarilor și fondurilor obținute prin micro-granturi.
„Ideea a fost simplă: dacă vrem un spațiu mai frumos, trebuie să punem mâna și să-l facem noi”, explică Alex Opriță, unul dintre inițiatori. „Nu ne-am dorit gazon ca în Marea Britanie, pentru că nu se potrivește climei și costă mult. Am folosit plante locale și am implicat locatarii în ateliere de grădinărit, apicultură și ecologie urbană.”
Opriță consideră că primăria ar trebui să încurajeze financiar comunitățile care se implică: „Dacă o asociație vrea să se ocupe de spațiul public din fața blocului, ar trebui să primească o parte din banii pe care primăria îi alocă ADP-ului pentru acel teren.”
