Copiii din familii divorțate își dezvoltă valori morale mai puternice, dar se confruntă cu lupte emoționale ascunse
Divorțul sau pierderea unui părinte pot avea efecte profunde asupra copiilor, influențând atât starea lor emoțională, cât și modul în care se raportează la lume. Un studiu recent arată că, deși aceste experiențe pot aduce stres și anxietate, ele pot contribui și la dezvoltarea unor valori morale mai puternice.
Cercetarea, publicată în revista Behavioral Sciences, analizează modul în care divorțul sau moartea unui părinte influențează nu doar adaptarea emoțională a copiilor, ci și ceea ce psihologii numesc „maturitate morală”. Aceasta se referă la capacitatea unei persoane de a înțelege diferența dintre bine și rău, de a-și asuma responsabilitatea și de a acționa cu empatie și corectitudine.
Potrivit studiilor anterioare, astfel de evenimente din familie pot avea consecințe importante asupra sănătății mintale a copiilor. Printre efectele observate se numără anxietatea, depresia, dificultățile la școală sau problemele de comportament. Copiii pot deveni mai nesiguri, pot avea dificultăți în construirea relațiilor de încredere și pot întâmpina probleme în mediul educațional.
Totuși, unii psihologi susțin că experiențele dificile pot duce uneori și la dezvoltare personală. În anumite situații, adversitatea îi poate ajuta pe tineri să devină mai responsabili, mai empatici și mai conștienți emoțional.
Ce a arătat studiul realizat pe sute de elevi
Pentru a înțelege mai bine această situație complexă, cercetătorul Fahri Sezer, de la Universitatea Balıkesir din Turcia, a analizat legătura dintre divorț sau pierderea unui părinte și maturitatea morală a copiilor.
La studiu au participat 319 elevi, cu vârste cuprinse între 10 și 18 ani, dintre care 191 fete și 128 băieți. Toți trecuseră prin divorțul părinților sau prin pierderea unuia dintre ei. Elevii au completat două chestionare detaliate: unul despre modul în care se adaptează emoțional la aceste experiențe, iar celălalt despre nivelul lor de dezvoltare morală.
Rezultatele au scos la iveală un tipar neașteptat. În general, elevii au obținut scoruri peste medie la maturitatea morală. Cu alte cuvinte, mulți dintre acești tineri au demonstrat un simț puternic al responsabilității, al corectitudinii și al valorilor etice.
În același timp, adaptarea lor emoțională a arătat o realitate diferită. Mulți dintre participanți au raportat niveluri ridicate de stres, conflicte interioare, anxietate și o lipsă a sprijinului social.
Cercetătorul a descoperit și o legătură moderată între maturitatea morală și dificultățile emoționale. Elevii care au declarat că se confruntă cu mai multă anxietate sau conflicte au avut, în unele cazuri, și scoruri mai mari la maturitatea morală. Specialistul explică faptul că experiențele de criză pot contribui la dezvoltarea unor trăsături precum responsabilitatea sau empatia, deoarece expunerea timpurie la probleme familiale îi poate face pe tineri mai conștienți de sine.
Studiul a evidențiat și diferențe legate de vârstă și gen. Băieții au obținut, în general, scoruri mai mari la maturitatea morală decât fetele, iar elevii de liceu au avut rezultate mai ridicate decât cei de gimnaziu, ceea ce sugerează că dezvoltarea morală crește odată cu vârsta și educația.
„Este de o importanță capitală”
Un alt aspect clar a fost legat de consumul de substanțe. Adolescenții care au declarat că folosesc astfel de substanțe au avut scoruri semnificativ mai mici la maturitatea morală comparativ cu cei care nu au astfel de comportamente.
Analiza factorilor emoționali a arătat că depresia și anxietatea au fost asociate cu niveluri mai ridicate de maturitate morală. În schimb, sprijinul social a avut o relație inversă, ceea ce înseamnă că nivelurile mai mari de sprijin din partea altor persoane au fost corelate cu scoruri puțin mai scăzute la maturitatea morală. Cercetătorii subliniază însă că influența acestor factori nu este foarte mare, ceea ce înseamnă că există și alte elemente importante care pot influența dezvoltarea morală.
„Oferirea de sprijin psihologic profesional pentru a ajuta la adaptarea psihologică și emoțională a copiilor și familiilor în timpul și după procesul de divorț este de o importanță capitală”, a concluzionat Sezer.
Autorul studiului menționează și câteva limite ale cercetării. Datele au fost colectate într-un singur moment, ceea ce înseamnă că nu se poate demonstra clar că divorțul provoacă direct schimbări în dezvoltarea morală. În plus, informațiile s-au bazat pe răspunsurile oferite de elevi despre propriile experiențe.
