Românca de care depinde viaţa astronauţilor. A contribuit activ la succesul misiunii NASA
O româncă a contribuit activ la succesul misiunii NASA, Artemis II! Originară din Lugoj, Ramona Gaza este cercetătorul care ocupă funcţia de director adjunct la Sistemul de Radiaţii NASA. Rolul ei este unul critic: siguranţa vieţii. Iar revenirea în condiţii perfecte pe Pământ a astronauţilor dovedeşte că şi-a făcut treaba perfect.
Într-un mediu în care radiaţiile cosmice sunt de o intensitate devastatoare – depăşind cu mult nivelurile periculoase înregistrate la Cernobîl – Ramona Gaza se asigură că astronauţii nu doar că îşi îndeplinesc misiunea, dar şi supravieţuiesc acestui bombardament invizibil. Potrivit publicaţiei adevarul.ro, munca ei oferă expertiză vitală tuturor programelor NASA de explorare cu echipaj uman. Drumul Ramonei Gaza de la liceul din Lugoj până la vârful ierarhiei ştiinţifice de la NASA Johnson Space Center este o poveste despre pasiune şi determinare.
Ramona Gaza a luat doctoratul în 2004
Întrebată de jurnaliştii de la adevarul.ro despre începuturile sale, aceasta a rememorat cu emoţie parcursul academic:
„M-am născut în Lugoj, România, am urmat liceul Coriolan Brediceanu şi am absolvit Facultatea de Fizică la Universitatea de Vest din Timişoara. Pentru a-mi continua studiile, m-am mutat tocmai în Oklahoma, în Statele Unite ale Americii, unde am fost acceptată ca studentă la masterat, apoi la doctorat la Oklahoma State University, de unde am absolvit cu o diplomă de doctorat (Ph.D.) în Fizică în anul 2004.
Când eram foarte mică, visul meu era să devin profesoară! Totuşi, în adolescenţă, am dezvoltat o pasiune pentru cărţile science-fiction şi am ajuns la concluzia că, dacă există cu adevărat o cale de a înţelege ceea ce citeam, cel mai probabil trebuie să studiez fizica. Şi asta, desigur, pentru că fizica explică totul”, a mărturisit, emoţionată, cercetătoarea de origine română pentru sursa citată.
Expertiza Ramonei Gaza se concentrează pe un fenomen numit dozimetria radiaţiilor spaţiale.
Tocmai de aceea a avut un rol esenţial în cadrul misiunii Artemis, acolo unde vesta de protecţie AstroRad a reprezentat un element central al cercetării sale, fiind concepută special pentru a proteja organele vitale ale astronauţilor.
După cum recunoaşte, momentul în care a decis să părăsească drumul sigur al învăţământului pentru a intra în avangarda explorării spaţiale a fost unul de cotitură: „Probabil imediat după absolvirea Universităţii de Vest Timişoara, când a devenit clar că aş putea fie să urmez calea planificată şi să devin profesoară, fie să încerc o rută uşor diferită şi să inspir tânăra generaţie nu prin predare, ci prin demonstrarea faptului că visele pot deveni realitate”.
De altfel, astăzi, Ramona Gaza nu este doar un om de ştiinţă, ci un model pentru mii de fete din România şi din întreaga lume care privesc spre stele. Mesajul ei pentru acestea, citat de adevarul.ro, este unul de încurajare totală pentru tineri: „Urmează-ţi întotdeauna visele şi nu te teme să ţinteşti spre stele! Obiectivele NASA de explorare spaţială cu echipaj uman - de a stabili o prezenţă sustenabilă pe Lună şi de a explora Marte - sunt realizabile doar cu ajutorul tinerei generaţii. De la oameni de ştiinţă şi piloţi la ingineri, experţi în afaceri şi legislatori, dacă eşti un căutător de cunoaştere, urmează-ţi curiozitatea şi alătură-te nouă în această călătorie nemaipomenită”!
Misiunea s-a încheiat cu succes pe 10 aprilie
Misiunea istorică Artemis II s-a încheiat cu succes pe 10 aprilie 2026, marcând revenirea triumfătoare a oamenilor în vecinătatea Lunii după mai bine de jumătate de secol.
Pe parcursul celor 10 zile, echipajul format din patru astronauţi — Reid Wiseman, Victor Glover, Christina Koch şi Jeremy Hansen — a călătorit la o distanţă record de peste 400.000 km de Terra, survolând partea îndepărtată a satelitului natural.
Misiunea a validat sistemele vitale ale capsulei Orion şi a demonstrat eficienţa scuturilor împotriva radiaţiilor, fiind o repetiţie generală esenţială pentru viitoarea aselenizare.
Acest succes confirmă maturitatea tehnologică necesară pentru a stabili o prezenţă umană permanentă pe Lună şi, ulterior, pentru explorarea planetei Marte.
