Tradiţii şi obiceiuri în Săptămâna Mare!
Creştinii ortodocşi au intrat în Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor. Este o săptămână sfântă, una dintre cele mai importante perioade din an, în care se ţine post şi se fac toate pregătirile pentru Paşte.
Află care sunt cele mai importante tradiţii şi obiceiuri în Săptămâna Mare, ce anume ai voie să faci, dar şi ce anume este total interzis în această perioadă!
Tradiţii şi obiceiuri în Săptămâna Mare - se face curăţenie generală în gospodării
Postul Paştelui se încheie cu Săptămâna Mare, a patimilor lui Hristos. În Săptămâna Mare se face curăţenie generală în gospodării. Curţile sunt măturate, gardurile sunt reparate, şanţurile sunt curăţate de nămol, iar casele trebuie să strălucească de curăţenie, potrivit crestinortodox.ro.
În lunea Săptămânii Mari se scoate totul la aerisit, se lipesc şi se văruiesc casele, iar mobilierul este spălat şi reparat. Până miercuri, inclusiv, sunt permise muncile în câmp. După această zi bărbaţii fac treaba pe lângă casă, ajutându-şi nevestele la treburile gospodăreşti. Acestea sunt doar câteva dintre cele mai cunoscute tradiţii şi obiceiuri în Săptămâna Mare.
Tradiţii şi obiceiuri în Săptămâna Mare - pedepsele Joimăriţei
În Joia Mare, fiecare familie duce la biserica colaci, prescuri, vin, miere de albine şi fructe pentru a fi sfinţite şi împărţite. Până la Joia Mare, femeile se străduiau să termine torsul de frica Joimăriţei care, în imaginarul popular, era o femeie cu o înfăţişare fioroasă ce pedepsea aspru lenea nevestelor sau a fetelor de măritat. Uneltele de tortură ale Joimăriţei erau căldura, oala cu jăratec, vătraiul sau cârligul pentru foc. Această fiinţă mitologică folosea mijloace cumplite de tortură: ardea degetele şi mâinile fetelor şi femeilor leneşe, le pârlea părul şi unghiile şi incendia fuioarele de cânepă găsite netoarse. Şi acestea se numără printre cele mai vechi tradiţii şi obiceiuri în Săptămâna Mare.
Conform tradiţiei, în noaptea ce premerge Joia Mare sau în dimineaţă acestei zile se deschid mormintele şi sufletele morţilor se întorc la casele lor. Pentru întâmpinarea lor se aprindeau focuri prin curţi, în faţă casei sau în cimitire, crezându-se că, astfel, ei aveau posibilitatea să se încălzească. Focurile de Joi-Mari erau ruguri funerare aprinse pentru fiecare mort în parte sau pentru toţi morţii din familie şi reprezentau o replică precreştină la înhumarea creştină din Vinerea Mare.
Joia Mare este ziua în care, de regulă, se prepară cele mai importante copturi pascale: pasca, cozonacii cu mac şi nucă, dar şi babele coapte în forme speciale de ceramică. Pasca este cea mai importantă coptură rituală a Paştelui, se face din făină de grâu de cea mai bună calitate, cernută prin sită deasă, şi are, cel mai adesea, formă rotundă. Află totul despre cele mai importante tradiţii şi obiceiuri în Săptămâna Mare!
Tradiţii şi obiceiuri în Săptămâna Mare - Vinerea Mare, zi de post negru
Ultima vineri din Postul Mare este mai este numită Vinerea Paştilor, Vinerea Patimilor, Vinerea Neagră, Vinerea Seacă sau Vinerea Mare. Conform tradiţiei creştine, este ziua în care Iisus a fost răstignit şi a murit pe cruce pentru răscumpărarea neamului omenesc de sub jugul pactului strămoşesc. Din această cauză, Vinerea Mare este zi de post negru. Şi aceasta se numără printre cele mai vechi tradiţii şi obiceiuri în Săptămâna Mare.
În Vinerea Mare, dimineaţă, înainte de răsăritul soarelui, oamenii alergau desculţi prin rouă sau se scăldau tainic în ape curgătoare crezând că, în felul acesta, vor fi sănătoşi pe tot parcursul anului.
Sâmbătă Mare este ultima zi de pregătire a Paştilor, când femeile trebuie să pregătească marea majoritate a mâncărilor şi să facă ultimele retuşuri la hainele noi pe care urmau să le îmbrace în zilele de Paşti. De obicei, în Sâmbătă Mare are loc şi sacrificiul mielului, din carnea căruia se pregătesc mâncări tradiţionale. Acestea sunt cele mai cunoscute tradiţii şi obiceiuri în Săptămâna Mare.
