Foştii sinistraţi din Banat: "Inundaţiile din Moldova sunt uşoare. La noi a fost mult mai grav"
După cinci ani de la inundaţiile catastrofale, locuitorii din Foeni speră ca natura să nu le mai ia puţinul strâns. Casele construite de stat au ajuns hambare, pământul inundat încă nu e bun, iar oamenii plâng după avuţia luată de ape şi nerecuperată. Oamenii se uită în fiecare zi la televizor şi văd drama sucevenilor. Plâng, dar în acelaşi timp sunt conştienţi că inundaţiile din Banat au fost cele mai grave, pentru că a apa a rămas stăpână peste casele lor timp de trei luni.
După cinci ani de la inundaţiile catastrofale, locuitorii din Foeni speră ca natura să nu le mai ia puţinul strâns. Casele construite de stat au ajuns hambare, pământul inundat încă nu e bun, iar oamenii plâng după avuţia luată de ape şi nerecuperată. Oamenii se uită în fiecare zi la televizor şi văd drama sucevenilor. Plâng, dar în acelaşi timp sunt conştienţi că inundaţiile din Banat au fost cele mai grave, pentru că a apa a rămas stăpână peste casele lor timp de trei luni.
Fiecare cod galben emis de instituţiile statului naşte dezbateri şi emoţii puternice în locuitorii comunei Foeni, judeţul Timiş. Oamenii au trăit un coşmar în anul 2005, când digul de protecţie din apropierea comunei a cedat, iar satul a fost la un pas să fie ras de pe faţa pământului. Furia apelor a făcut ca 300 din cele 400 de case din Foeni să se dărâme. Trei luni, locuitorii au trăit pe câmpuri, în locuinţe amenajate ad-hoc, în timp ce apele încă acoperau comuna.
Comparaţie între inundaţii
La cinci ani de la inundaţiile catastrofale, fiecare familie are propria locuinţă, care a fost ridicată de statul român. Oamenii se plâng de casele primite, lucrările fiind efectuate rapid şi prost. „Dacă mă împiedic şi vreau să mă sprijin de perete, e clar că o să trec prin zid", se plânge Ioana Rod, acum în vârstă de 81 de ani. Familia Rod avea înainte de inundaţii o casă cu şase camere, iar statul le-a construit una cu trei camere. Oamenii nu consideră că noua casă este a lor, astfel că şi-au construit o cămăruţă, unde au ales să stea. Practic, ce doi bătrâni nu recunosc casa ridicată de stat ca fiind a lor. Preferă să trăiască într-o cămăruţă de zece metri pătraţi care a fost ridicată de ei. „De fiecare dată când aud că e cod galben îmi aduc aminte de apele alea mari. Acum plâng când văd la televizor ce se întâmplă în Suceava. Nu e rău mai mare ca inundaţia. Cred că a fost o pedeapsă prea mare pentru noi. Pe mine apele m-au îmbolnăvit. Înainte nu eram aşa gârbovită", adaugă Ioana Rod.
La o stradă distanţă locuieşte Dumitru Bulz, de 36 de ani. După inundaţii, timişeanul a fost nevoit să plece în Italia la muncă. Întors în Foeni, omul şi-a ridicat o casă nouă. „Ce a făcut statul a fost bine venit, dar şi-au bătut joc de noi. Partea bună a inundaţiilor e că ne-a mai civilizat. Acum toaleta e în casă şi avem canalizare. Dar apa ne-a făcut şi mult rău. Nici acum nu am uitat vremurile alea. La Foeni a fost mai rău decât în Suceava. Acolo apa trece, dar la noi puhoaiele au stat trei luni", îşi aduce aminte Dumitru Bulz.
Doi morţi în inundaţiile din judeţul Caraş-Severin
Furia apelor râului Timiş a făcut ravagii, luni seara, în mai multe localităţi din Caraş-severin şi a provocat o tragedie. Nicolae şi Maria Geogean Stroe au fost surprinşi de ape şi au decedat. Nicolae Geogean Stroe avea 47 de ani şi a fost angajat la primăriei. Soţia sa, Maria, în vârstă de 40 de ani era angajată în funcţia de asistentă la Spitalul Municipal de Urgenţă Caransebeş. Aceasta a fost găsită sub un pod la Slatina Timiş, iar soţul său în zona satului Bucoşniţa.