Inegalitatea globală atinge cote extreme. 0,001% din populație deține mai mult decât 4 miliarde de oameni
Un nou raport internațional, World Inequality Report 2026, arată că o mică elită financiară, reprezentând doar 0,001% din populația globului, controlează o avere de trei ori mai mare decât întreaga jumătate de jos a omenirii. Documentul relevă, de asemenea, că cei mai bogați 10% generează venituri totale mai mari decât restul de 90% la un loc, conform publicației The Guardian.
Astfel, mai puțin de 60.000 de persoane se află în fruntea unui dezechilibru financiar uriaș, potrivit raportului, care atrage atenția asupra faptului că inegalitatea a atins un nivel critic, necesitând intervenții imediate. Studiul se bazează pe date colectate de peste 200 de cercetători și indică faptul că cei mai înstăriți dețin 75% din avuția globală, în timp ce jumătatea de jos a populației controlează doar 2% din aceasta.
Creșterea rapidă a averilor și efectele asupra economiilor
Autorii raportului subliniază că concentrarea bogăției este chiar mai severă decât cea a veniturilor. În aproape fiecare regiune a lumii, cei mai bogați 10% au mai mult capital decât restul de 90% la un loc, iar tendința de creștere a inegalității persistă rapid.
„Rezultatul este o lume în care o mică minoritate deține o putere financiară fără precedent, în timp ce miliarde de oameni rămân excluși chiar și de la o minimă stabilitate economică”, notează cercetătorii, conduși de Ricardo Gómez-Carrera de la Paris School of Economics.
Potrivit raportului, ponderea avuției deținută de cei mai bogați 0,001% a crescut de la aproape 4% în 1995 la peste 6%, în timp ce averea multimilionarilor s-a majorat cu aproximativ 8% anual din anii 1990, aproape dublu față de ritmul de creștere al celor din jumătatea inferioară a populației. Printre autorii raportului se numără economistul francez Thomas Piketty, care avertizează că, deși inegalitatea a fost „multă vreme o caracteristică definitorie a economiei globale”, până în 2025 aceasta a „ajuns la niveluri care cer o atenție urgentă”.
„Reducerea inegalității nu ține doar de corectitudine, ci este esențială pentru reziliența economiilor, stabilitatea democrațiilor și viabilitatea planetei noastre”, transmit autorii. Publicat o dată la patru ani, raportul este realizat în colaborare cu Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare și se bazează pe cea mai amplă bază de date privind dezechilibrul economic global, fiind un document de referință în dezbaterea internațională.
Legătura dintre avere și schimbările climatice
La prefața raportului, laureatul Nobel pentru economie Joseph Stiglitz propune crearea unui organism internațional comparabil cu IPCC-ul ONU pentru schimbările climatice, care să „monitorizeze inegalitatea la nivel mondial și să ofere recomandări obiective, bazate pe dovezi”.
Raportul mai arată că inegalitatea de șanse amplifică și mai mult discrepanțele economice. Spre exemplu, cheltuielile pentru educație per copil în Europa și America de Nord sunt de peste 40 de ori mai mari decât în Africa Subsahariană, un decalaj care depășește de trei ori diferența dintre PIB-ul pe cap de locuitor. Aceste diferențe contribuie la crearea unei „geografii a oportunității”, potrivit documentului.
O soluție propusă de cercetători include implementarea unui impozit global de 3% aplicat la averile celor mai bogați 100.000 de miliardari, ceea ce ar genera anual aproximativ 750 de miliarde de dolari, echivalentul bugetului pentru educație al țărilor cu venituri mici și medii. Raportul menționează și că sistemul financiar global favorizează statele dezvoltate, care se pot împrumuta ieftin și obțin randamente mai mari din investițiile în străinătate, în timp ce fluxuri nete de capital transferă anual aproape 1% din PIB-ul global de la țările mai sărace către cele bogate.
Inegalitatea de șanse și educație
Inegalitatea de gen este, de asemenea, evidențiată. Autorii arată că „diferența de remunerare între femei și bărbați persistă în toate regiunile”, femeile câștigând doar 61% din venitul unui bărbat pentru fiecare oră de muncă plătită, iar dacă este luată în calcul și munca neremunerată, acest procent scade la 32%.
Raportul subliniază totodată impactul bogăției asupra schimbărilor climatice. Persoanele cu averi mari contribuie mai mult la criza climatică prin investiții decât prin consum direct. Cea mai săracă jumătate a populației produce doar 3% din emisiile de carbon asociate deținerii de capital, în timp ce cei mai bogați 10% generează 77% din aceste emisii.
„Cei care emit cel mai puțin sunt cei mai vulnerabili la efectele schimbărilor climatice, în timp ce cei care poluează cel mai mult sunt mai bine protejați”, notează autorii.
Raportul conclude că inegalitățile pot fi diminuate prin investiții publice în educație și sănătate, precum și prin programe eficiente de taxare și redistribuire. Totodată, documentul atrage atenția că mulți ultra-bogați reușesc să evite impozitarea, ceea ce amplifică dezechilibrele deja existente.
