Orașul secret pe care Putin îl ascunde de ruși. Se numește „Cimitirul Pământului” și nimeni nu intră și nu iese din acest loc
În pădurile munţilor Ural, se află oraşul interzis al Rusiei, locul de naştere al armelor nucleare sovietice. Este un oraş fără adresă, care nu apare pe nicio hartă. Este, de fapt, locul secret al lui Vladimir Putin. În spatele gardurilor înalte, locuitorii de acolo pot spune că trăiesc într-un paradis.
"City 40", orașul secret ascuns de Vladimir Putin
Vladimir Putin ascunde un oraș secret cunoscut sub numele de cod "City 40", Ozersk, situat în sudul Uralului, el fiind complet izolat de lumea exterioară, nimeni nu intră sau iese din "Cimitirul Pământului". Aici s-a produs al 3-lea cel mai mare dezastru nuclear din istorie în anul 1957, când s-a declanșat o explozie catastrofală, echivalentă cu o forță de 70 de tone TNT.
Atunci s-a eliberat în atmosferă și în regiunile învecinate cu 60% mai mult material radioactiv decât s-a petrecut la catastrofa de la Cernobîl în 1986, în fosta Uniune Sovietică, potrivit MSN.
„Orașul 40" este situat în sudul Uralului din Rusia
„Orașul 40", Ozersk, situat în sudul Uralului din Rusia, este complet izolat de lumea exterioară și servește drept locul de naștere al programului nuclear al Uniunii Sovietice. Construit inițial în secret pentru a găzdui lucrătorii de la centrala nucleară Mayak, Ozersk și-a propus să egaleze capacitățile Statelor Unite în timpul Războiului Rece.
Timp de zeci de ani, Ozersk a rămas absent de pe hărți, numele locuitorilor fiind șters din înregistrări, inclusiv din recensământul sovietic. În prezent, locuitorii au nevoie de vize speciale pentru a pleca, străinilor li se interzice să intre, iar gardurile de sârmă ghimpată cu semnele „interzicerea accesului" înconjoară granițele acesteia.
Orașul 40 era perceput ca un paradis
În perioada de vârf, autoritățile sovietice au selectat rezidenții cărora le era interzis să plece sau să comunice cu lumea exterioară. În consecință, mulți au fost considerați dispăruți de familiile lor. La acea vreme, Orașul 40 era perceput ca un paradis în comparație cu restul Uniunii Sovietice afectate de foamete sub regimul comunist, asigurându-se că locuitorii nu aveau nevoie de nimic pentru a descuraja orice gând de plecare și potențiala expunere a secretelor orașului.
Cu toate acestea, Mayak, esențial pentru existența orașului, a experimentat un dezastru nuclear catastrofal cunoscut sub numele de „Dezastrul Kyshtym" în 1957. Acest lucru s-a întâmplat din cauza tehnicienilor sovietici care au neglijat un sistem de răcire stricat în depozitul lor de deșeuri nucleare timp de un an.
Dezastrul din 1957
Explozia rezultată, echivalentă cu 70 de tone de TNT (de aproape 5 ori cât explozia de la Hiroshima -n.a.), a eliberat cu 60% mai mult material radioactiv în aer decât la Cernobîl, conform Enciclopediei Britanice. Precipitațiile otrăvitoare s-au deplasat spre nord-est pe sute de mile, afectând civilii dincolo de zona de explozie.
În ciuda gravității incidentului, regimul sovietic a suprimat informațiile, dezvăluind doar informații pentru știrile occidentale până în 1958. Dezvăluirea completă a dezastrului a devenit publică în 1976, când a fost raportată în revista New Scientist. Autoritățile sovietice i-au instruit pe țăranii din zonele contaminate să-și recolteze recoltele, să omoare animalele, să le îngroape pe amândouă și să are pământul.
„Cimitirul Pământului", unde nivelurile radioactive depășesc orice locație
Astăzi, Ozersk este denumit „Cimitirul Pământului", iar nivelurile sale radioactive depășesc orice altă locație de pe Pământ, conform proiectului Atomic Age al Universității din Chicago. Orașul rămâne izolat, încă se confruntă cu consecințele dezastrului de acum aproape șapte decenii.
Catastrofa de la Kyshtym este clasată ca al treilea cel mai mare dezastru nuclear din istorie de Nuclear-Risks, după Cernobîl (1986) și Fukushima, Japonia (2011). În ciuda riscurilor persistente, instalația de acolo angajează 14.000 de lucrători care produc substanțe radioactive precum plutoniu și uraniu.
