Un teritoriu închis de 30 de ani ar putea schimba rutele dintre Europa și Asia, ocolind Strâmtoarea Ormuz
Un teritoriu terestru închis de mai bine de trei decenii revine discret în discuție, cu potențialul de a redesena rutele comerciale dintre Europa și Asia. În prezent, zona pare aproape abandonată: ciobanii își pasc turmele, iar utilajele agricole ridică din când în când praful peste un peisaj dominat de liniște și buncăre militare uitate.
Cu toate acestea, Turcia speră ca această „fundătură” liniștită să devină curând parte a unui nod comercial global, o mișcare ce ar putea debloca o rută comercială crucială care leagă Asia de Europa, scrie Financial Times. Redeschiderea acestui teritoriu după 32 de ani ar putea veni cu beneficii considerabile pentru Ankara.
Un punct de frontieră aproape uitat
Turcia intenționează să redeschidă punctul de trecere Alican, închis de peste 30 de ani, pentru a facilita apariția unei noi rute comerciale terestre între Europa și Asia.
Pregătirile au început deja, inclusiv prin instalarea unor sisteme moderne de verificare a documentelor, semn că proiectul a intrat într-o etapă concretă.
Inițiativa face parte dintr-un plan mai amplu, susținut și la nivel internațional, care urmărește normalizarea relațiilor dintre Armenia și Azerbaidjan și stimularea cooperării regionale, scrie FT.
Proiectul, susținut de președintele SUA ca parte a planurilor de pace pentru Armenia și Azerbaidjan, are chiar și un nume grandios: „Ruta Trump pentru Pace și Prosperitate Internațională” (TRIPP).
Mizele geopolitice sunt uriașe. Eventuala redeschidere a graniței armene face parte din eforturile Ankarei de a poziționa Turcia ca un hub comercial sigur pentru fluxurile de mărfuri și energie redirecționate din zonele de blocaj geopolitic, în special din Strâmtoarea Ormuz.
„Nu știm când se va deschide granița, data se tot schimbă”, a declarat un grănicer turc, scrie sursa citată.
„Dar toată lumea crede că va fi curând.”
Două direcții strategice
Pe lângă TRIPP, Turcia susține și proiectul „Drumul Dezvoltării”, o rețea ambițioasă care ar lega Golful Persic de Europa, evitând puncte sensibile precum Strâmtoarea Ormuz sau Canalul Suez.
Această alternativă devine tot mai relevantă în contextul tensiunilor din regiune, care afectează fluxurile comerciale globale.
Totuși, proiectul implică investiții uriașe și traversează zone instabile din Irak, ceea ce îi reduce șansele de implementare rapidă.
O variantă considerată mai realistă este extinderea „Coridorului de Mijloc”, deja parțial funcțional, care leagă China de Europa prin Caucaz și Turcia.
În acest scenariu, redeschiderea frontierei cu Armenia devine esențială.
Există însă riscuri geopolitice semnificative. Ruta propusă ocolește Iranul, dar devine mai vulnerabilă din punct de vedere al securității.
Rusia, actor dominant în regiune, privește cu reticență aceste evoluții și a transmis avertismente clare Armeniei. În ciuda acestor tensiuni, Ankara consideră că actualul context global îi oferă oportunitatea de a-și consolida poziția strategică și de a deveni un pivot comercial între Est și Vest.
