A fugit din Venezuela, trăiește în România și vorbește fără ocolișuri despre haosul din țara sa: „Trump e privit ca un salvator acum”
Criza din Venezuela a schimbat destinele a milioane de oameni, forțându-i să-și părăsească familiile, casele și viețile de dinainte. Printre ei se numără și Jaime Herrera, un venezuelean care a ales România în urmă cu mai bine de un deceniu și care astăzi spune că se simte deja român. De la o țară bogată în resurse, dar devastată de decizii politice, la o viață stabilă în Europa de Est, povestea lui este una despre pierderi, adaptare și speranță.
Ajuns în România în 2012, după ce și-a cunoscut prima soție pe internet, Jaime Herrera a lăsat în urmă o Venezuela aflată deja pe un drum periculos. Deși se descurca financiar și avea propriile afaceri, a simțit că viitorul devine tot mai nesigur. Astăzi locuiește în Zalău, lucrează într-o fabrică de țevi și urmărește cu atenție, de la distanță, ce se întâmplă în țara sa natală.
„Trăiam foarte bine (...) până s-a ajuns să nu mai avem nimic”
Privind înapoi, Jaime spune că prăbușirea Venezuelei nu a fost bruscă, ci lentă și dureroasă. Industria petrolieră, pilonul economiei, s-a transformat dintr-o sursă de prosperitate într-un motiv de ruină pentru milioane de familii. Schimbările politice au afectat direct viața oamenilor obișnuiți, iar consecințele s-au simțit rapid în casele lor.
„A fost foarte bine înainte să intre guvernul ăsta. Tatăl meu era inginer petrolier. Noi în Venezuela trăim mai mult din petrol, din industria petrolieră. Până când a venit președintele Hugo Chavez şi a dat afară 33.000 de muncitori. Noi trăiam foarte bine, aveam o viață foarte bună datorită industriei petroliere până când am ajuns ușor, uşor în sărăcie. Noi am vândut ușor toate chestiile pe care le aveam, s-au vândut haine, aveam două maşini de lux, s-au vândut amândouă. Ușor, ușor, până s-a ajuns la un moment dat că nu aveam nimic. În momentul acela, cu banii aia, mâncam, plăteam servicii (n.r. utilităţi) și lucram cu chestii din astea”, a povestit Jaime Herrera, pentru observator.ro.
Familia sa a pierdut, pe rând, bunuri, stabilitate și siguranță, iar tatăl său a ajuns taximetrist, după ce fusese inginer. Despre perioada în care Nicolas Maduro a ajuns la putere, Jaime este categoric:
„După aceea, tatăl meu care nu avea ce să facă, s-a făcut taximetrist. De la un inginer petrolier s-a făcut taximetrist. Eu aveam afacerile mele. Eu mereu am fost un om de afaceri. Aveam industria din asta, hai să zicem, de telefonie, adică de comunicație. Și mergea foarte bine treaba. Eu eram independent, ok? După aia când am venit în 2012, când am ajuns aici în țara, eu când am plecat din țara, țara era ok. Cu toate că era comunistă, mergea ok (....) Era comunistă, noi știam pe ce drum ne ducea, dar mergea țara. Cu Maduro a fost oribil. Ce nu a făcut Hugo Chavez 13 ani, a distrus țara Maduro într-un an”.
„Donald Trump 100% e privit ca un salvator acum”
Privind situația actuală din Venezuela, venezueleanul stabilit în România spune că mulți oameni văd intervenția americană ca pe singura șansă de schimbare. În opinia lui, statul a fost complet capturat, iar populația nu mai avea nicio posibilitate reală de opoziție.
„Noi, poporul venezuelean, suntem foarte fericiţi că lucrul ăsta se întâmplă. 80% din populaţia din Venezuela este foarte fericită. Pentru că guvernul din Venezuela a fost un guvern invadat, sechestrat de ruşi și iranieni. A fost sechestrat, dar ei cred că încă sunt acolo”, a declarat Jaime.
El și-a amintit și de perioada în care frica era omniprezentă, evocând Operațiunea Tun Tun, prin care opozanții regimului erau ridicați din propriile locuințe.
„Era oribil. Și mergea guvernul în casă ta, te scotea afară, te scotea afară din casă. Mergea la tine în casă, guvernul. Se numea Operație Tun Tun. Mergea acasă la tine dacă nu erai de acord cu el, dacă știa că tu conspirai cu el sau chestii din astea. Te scotea din casă, nu îl interesa dacă aveai familie, copil, nu îl interesa nimic. Și te ia și te baga, te baga în pușcărie. A fost oribil. Acum sunt cuminți că s-a bombardat. Să vedem însă ce urmează”.
Jaime spune că amploarea exodului vorbește de la sine: „Noi am plecat aproape 9 milioane de venezueleni din cauza guvernului”.
Despre Donald Trump, afirmația sa este directă și fără nuanțe: „Donald Trump 100% e privit ca un salvator acum. Dacă americanii nu se băgau acolo, noi nu aveam nicio speranţă. Era aşa, Guvernul, Parlamentul cu Maduro. Militari, cu Maduro, poliţişti cu Maduro, toţi. Cum să ieşi din guvernul ăsta. Dacă nu venea cineva să ne scoată din situaţia asta, nu scăpam niciodată. A fost ca un salvator. Eu sunt conștient că el vrea petrol. Nu contează, ne-a eliberat țara. Asta ne interesează pe noi, (...) Acum intră Trump, a făcut ce a făcut și a zis că se ocupă de Venezuela pentru a face tranziție. Trebuie să facă curat acolo”.
România, a doua casă
Pentru Jaime, România a devenit mai mult decât o țară de adopție. După ani petrecuți în București, s-a mutat în Zalău, s-a recăsătorit și și-a construit o viață stabilă. Diferențele culturale și climatice au fost provocări, dar nu suficiente pentru a-l face să plece.
„Cultura aici în România e foarte diferită față de noi (…) Singurul lucru care m-a afectat un pic e că se întunecă mai devreme”.
De Crăciun, a adoptat fără rezerve tradițiile locale, iar planurile sale sunt clare: „Da, vreau să rămân aici (…) Nu mai plec de aici, că eu consider că România e… Eu mă consider român”.
