A murit Regele Mihai. De ce Regele Mihai nu și-a iertat niciodată tatăl, pe regele Carol al II-lea
Regele Mihai I al României a murit astăzi, 5 decembrie, la vârsta de 96 de ani. Bolnav de cancer, Majestatea Sa a fost internat de mai multe săptămâni într-o clinică din Elveția, într-o stare de accentuată slăbiciune fizică, după ce suferise o intervenție chirurgicală. Mihai I a avut o relație dificilă cu tatăl său, regele Carol al II-lea. Încă din fragedă pruncie, Mihai a înțeles că în familia sa există o problemă majoră între tatăl și mama sa. Iar cel vinovat de cele ce se petreceau nu putea purta decât un singur nume, Carol al II-lea, tatăl său, un individ aproape complet diferit de fiul său, Mihai, dar și extrem de infidel, nu doar femeilor din viața sa, ci și Coroanei.
Diferența rezultă și din faptele celor doi. Carol al II-lea a preferat să dezerteze din rândul ofițerimii armatei române, în vara anului 1918, pentru a se căsători cu aleasa de atunci a inimii sale, Ioana - Zizi Lambrino, o căsătorie care nu avea niciodată să primească aprobarea Casei Regale a României. Dar pentru a-și împlini nebunia, Carol nu doar că a preferat să dezerteze, dar s-a căsătorit la Odessa, adică într-o țară inamică României la acel moment, sfidând nu doar protocolul regal, ci și toate uzanțele timpului.
După căsătorie, în septembrie, și-a anunțat tatăl, pe Regele Ferdinand, de cele comise, întrebându-l direct dacă îi permite revenirea în țară, alături de soție, sau e de preferat să aleagă exilul, plecând spre Paris. În cele din urmă, intervenția mamei sale, Maria, va calma situația, Carol scăpând pentru actele sale de dezertare doar cu 75 de zile de arest, petrecute la mânăstirea Horaița din Bicaz. Căsătoria cu Zizi Lambrino avea în cele din urmă să-i fie anulată printr-o hotărâre judecătorească. Mama sa avea să-i reproșeze cel mai dur întregul comportament: „Ţi-ai renegat ţara, surorile şi fratele, tradiţiile şi datoria într-o vreme când, mai mult decât oricând în istorie, România avea nevoie de conducători. Când ţi-a venit mai bine, ai lăsat totul baltă, nesinchisindu-te de răul pe care îl făceai şi, sub înrâurirea altora, ai uneltit cu socialiştii, în speranţa că astfel îi slăbeşti tatălui tău poziţia”.
În cele din urmă, dar nu înainte de a i se naște un băiat, nelegitim, Carol Mircea Lambrino, Carol al II-lea alege să se căsătorească cu viitarea mamă a Regelui Mihai, prințesa Elena a Greciei, căreia îi va face viața aproape un calvar.
În fapt, Carol al II-lea a rămas în istorie drept regele playboy, datorită numeroaselor sale aventuri și probabil și a bolii de care suferea, priapismul, boală care îl aducea de multe ori pe zi în nevoia de a întreține relații sexuale. Singura femeie care a reușit să-l satisfacă a fost Elena Lupescu, cea pentru care avea să părăsească definitiv tronul României în septembrie 1940. Nu era pentru prima dată când făcea acest lucru, Carol al II-lea renunțînd la dreptul său la tron și în perioada 1925 – 1930, alături de aceeași Elena Lupescu, cunoscută în lumea bucureșteană și pentru episoadele sale de prostituție.
Prin comparație, Mihai I a jucat un rol complet opus. A urcat, din necesitate, pe tron când avea doar șase ani, la moartea bunicului Ferdinand, pe când taică-său nu părea să aibă vreo grijă anume hălăduind prin lume. A făcut-o apoi pentru a doua orară, în 1940, când era la începutul adolescenței. Spre deosebire de tatăl său, Mihai și-a ales cu grijă soția, pe Ana de Bourbon Parma, iar legătura dintre cei doi a durat din iunie 1948, data căsătorie, până în august 2016, luna dispariției fizice a reginei. Per total, 68 de ani. Se poate spune că Mihai și-a divinizat și mama, și soția.
În 1930, o dată cu întoarcerea pe tron a tatălui său, Mihai avea să primească o cruntă lovitură. Căci noul rege, Carol, i-a îndepărtat mama de lângă el, nimeni alta decât regina oficială, preferând compania Elenei Lupescu. Preț de un deceniu, până în septembrie 1940, micul Mihai și-a întâlnit mama doar în scurte episoade din vacanța de vară. Nu a uitat însă niciodată comportamentul tatălui său. De care s-a despărțit pentru totdeauna pe peronul gării, la 18 ani. Fiindcă Mihai a refuzat apoi să-și întâlnească tatăl, deși amândoi erau în exil, să-l cheme la nunta sa sau să participe la funeraliile acestuia, consumate la Lisabona, în aprilie 1953. Nici măcar la aducerea în țară a osemintelor tatălui său, în februarie 2003, Regele Mihai nu a permis ca acestea să fie înhumate în cripta regală, acestea aflându-se tot la Curtea de Argeș, unde este amplasată necropola monarhilor români, dar separat.