Cine sunt „fermierii-minune”, românii care produc legume gustoase pe bandă rulantă: „Oamenii nu mai au grija zilei de mâine”
Li se spune „fermierii-minune”. Întâi au fost 4, apoi 10, acum sunt 150 de familii membre în CAP-ul din Vărăştii de Giurgiu, considerat unul dintre cele mai importante centre legumicole din România.
În timp ce în restul României recoltele mor pe terenuri, în Vărăşti irigaţiile merg ca fântânile arteziene, toată producţia de legume strânsă dimineaţa este deja vândută seara. Totul după asocierea cu un mare retailer, pentru care fermierii produc pe comandă din „stofa” pământului românesc precum croitorii.
La 25 de kilometri de Bucureşti este localitatea giurgiuveană Vărăşti care la ultimul recensământ, cel din 2021, avea 5.819 locuitori - marea majoritate legumicultori. „Dintre aceştia 70 la sută au intrat în cooperativa noastră şi produc legume pe comandă pentru retailerul care ne cumpără toată marfa. Cu un credit european am cumpărat instalaţii de irigat, ne-am asociat din 2017 cu retailerul şi acum putem spune că am dat lovitura”, ne spune Doru Buturugă, mai marele CAP-ului din Vărăşti. Acesta şi ceilalţi lideri ai cooperativei se întâlnesc periodic cu reprezentanţii magazinului, stabilesc de comun acord ce legume se plantează, preţurile şi termenele. Relaţia a început în 2017, iar acum este deja o „căsătorie”. „Contractele se încheie pe familii, fiecare asumându-şi dimineaţa ce cantitate şi ce legume din cererea beneficiarului vor livra. Seara se predă marfa şi se livrează banii... Scurt şi la obiect”, explică Buturugă, unul dintre cei patru fermieri care au pornit asocierea.
În Vărăştii de Giurgiu zici că este patria solariilor, căci aproape la fiecare casă sau aproape peste tot pe câmp vezi astfel de construcţii din plastic. „La noi în Vărăşti ne ocupăm de legume de când ne ştim. Pe vremea lui Ceauşescu nu muncea aproape nimeni din comună la oraş, nu se făcea aici naveta ca în alte părţi: toată lumea cultiva legume în curte şi trăiam din asta, se ştia şi lumea ne lăsa în pace. Acum facem şi bani din asta, a sosit vremea să arătăm ce ştim şi cât de bine ştim. Oamenii nu mai au grija zilei de mâine după ce am făcut cooperativa şi ne-am asociat cu retailerul”, spune pătimaş Buturugă „mintosul” cum l-au poreclit vărăştenii.
Unul dintre fermierii din CAP-ul minune din această localitate giurgiuveană este Gelu Dobre, 51 de ani. Am fost acasă la el, cultivă legume în solarii şi acasă, dar şi în câmp. La poartă, mamaie Lucreţia (85 de ani) şi tanti Alexandrina (74 de ani) îşi dau una celeilalte sfaturi despre creşterea conopidei şi a dovleceilor. Amândouă muncesc în solarii cot la cot cu tot neamul, de la mic la mare. „Castraveţi şi ardei kapia am acum de livrat. Uite ce dulceaţă”, muşcă cu poftă Gelu dintr-un ardei.
O stradă mai încolo, Radu Mituş ne arată solarul plin cu vinete cât capul. „Cel mai bine au mers roşiile ochi de bou cu care noi vărăştenii am rupt piaţa, dar nici recolta de dovlecei nu a fost mai prejos”, se mândreşte fermierul. În câmp, straturile de salată, de broccoli şi chiar de gulii sunt ca soldaţii. „Acolo sunt morcovi, dincolo ţelină, aici este conopidă”, ne explică mergând ţanţoş pe câmpul inundat de legume fermierul Ilie Marius Alexandru.
„Cooperativa din Vărăşti cultivă astăzi 135 de hectare de legume, cum ar fi roşii, castraveţi, salată, ceapă verde, ardei, gulii sau chiar broccoli. Este esenţial pentru retaileri şi pentru fermieri să existe predictibilitate, iar ea vine odată cu astfel de cooperative”, a declarat Radu Gherman, director la retailerul Carrefour, partenerul care asigură desfacerea tuturor produselor din CAP-ul giurgiuvean.
În Vărăşti, odată cu succesul cooperativei a apărut şi o unitate în care se produc fructe şi legume deshidratate. „Chipsurile de dovlecel sau de măr sunt cele mai căutate dar punem la pungi bucăţi deshidratate de ardei kapia, leuştean, ţelină şi chiar pătrunjel”, ne-a declarat Giorgia Deaconu, reprezentanta fabricii. Într-o perioadă în care fermierii din aproape toată România se vaită şi se luptă cu seceta şi dezinteresul autorităţilor, în Vărăşti am văzut ţărani fericiţi... şi cu bani.
