Ei trăiesc cu chiu, cu vai, dar pe uliţă au wi-fi
Sătenii din Cristineşti (Botoşani), una dintre cele mai nordice comune din România, se bucură de internet peste tot, inclusiv în fundul curţii. Chiar dacă nu au canalizare sau apă curentă, localnicii sunt fericiţi că beneficiază de wi-fi. Aceştia spun că reţeaua din comună îi ajută să ţină legătura cu rudele plecate în străinătate.
Au pus căruţa înaintea boilor! Deşi comuna Cristineşti, situată unde se pune harta-n cui, nu e racordată la gaze sau la apă curentă, autorităţile locale au derulat nu mai puţin de trei proiecte pentru a conecta aşezarea la reţele de internet de mare viteză. Sătenii din localitatea aflată la graniţa României cu Ucraina se ocupă cu agricultura şi cu creşterea animalelor.
Apa curentă, canalizarea şi reţelele de gaz nu au ajuns încă pe aceste meleaguri. Cu toate acestea, comuna este conectată la internet. Ultimul dintre proiectele privind reţeaua de internet urmează să fie implementat anul acesta, astfel că, în orice punct al comunei, pe spaţiile publice, să existe wi-fi gratis. Internetul a ajuns să facă parte din viaţa oamenilor: ”Este absolut necesar. Este legătura noastră cu lumea”, spune un sătean pentru adevarul.ro.
„Am vrut să ne adaptăm şi noi la metodele moderne de lucru”, explică Marinel Stredie, primarul din Cristineşti. Practic, toate instituţiile din comună au fost dotate cu computere conectate la internet, inclusiv sediul Poliţiei, dispensarul şi câteva şcoli. Sătenii vor avea internet şi în staţia de autobuz, şi pe uliţă. Mai mult, localnicii sunt încântaţi că internetul merge uns, după atâtea investiţii în acest domeniu. ”Cu ofertele de acum, toţi au telefoane de alea moderne, care intră pe internet. Sunt tineri destui care lucrează în străinătate, aduc tablete, tot felul de minunăţii”, adaugă un localnic din satul Baranca. ”Ne ajută mult în colţul ăsta de ţară. Aici lumea e mai înapoiată, e un sat mai retras. Cu internetul lumea mai află lucruri noi, ştie ce mai este prin alte părţi, se mai deşteaptă, se mai cultivă”, adaugă omul. Şi nea Ilie, vecinul lui, e total de acord: “Ne mai cizelăm şi noi”.
În satul Poiana, Vasile Maniga dialoghează cu fiul său în Franţa. ”Am băiatul la Paris şi vorbesc cu el. Ne vedem, prin intermediul opţiunii video. Este o mângâiere pentru mine să-l pot vedea”, se bucură părintele. Şi fratele său, Constantin, spune că internetul era absolut necesar: ”Sunt familii care au copiii plecaţi în străinătate, discută cu ei, se văd, măcar atât. E lucru mare”.
Locuitorii din Cristineşti nu beneficiază de apă şi canalizare, dar spun că s-au obişnuit cu această situaţie, doar trăiesc de o viaţă aşa. ”Este mai uşor să tragi internet decât apă. Cu gazele şi canalul este birocraţie, aprobări şi planificări, firme, o poveste complicată”, se consolează un alt sătean.
