Explicația celui mai rar și periculos tip de fenomen meteo: furtuna supercelulară!
Vijelia care a lovit aseară Bucureștiul și nordul județului Ilfov face parte din categoria furtunilor supercelulare: cele mai rare, dar totodată cele mai periculoase fenomene meteo, avertizează experții. Aceste furtuni se caracterizează prin curenți ascendenți extrem de puternici, care, în multe cazuri, capătă mișcare de rotație, generând vânturi devastatoare, grindină și ploi torențiale.
Furtună superceluară: cum se formează
O furtună puternică s-a abătut, joi seară, peste București și județul Ilfov, declanșând o serie de pagube materiale și o victimă. Administrația Națională de Meteorologie a fost emis un cod roșu de vijelie, grindină și averse abundente, incluzând printre altele Otopeni și Mogoșoaia. Potrivit directorului de prognoză meteorologică Florinela Georgescu, rafalele de vânt au depășit frecvent 90 km/h, înregistrându-se chiar 100‑101 km/h la Băneasa și Slobozia.
Un fenomen de tip supercelular s‑a format și a generat curenți ascendenți extrem de puternici, capabili să smulgă acoperișuri și să doboare copaci, ridicând riscul producerii de tornade, explică meteorologul. Furtunile supercelulare sunt cele mai periculoase și rare tipuri de furtuni caracterizate printr-un curent ascendent rotativ puternic, numit mesociclon. Ele se formează atunci când există o combinație între aer cald și umed la suprafață, un strat de aer rece în altitudine și o instabilitate atmosferică accentuată.
Aceste condiții, alături de variația direcției și vitezei vântului pe verticală, permit formarea unei celule de furtună capabile să se mențină ore întregi și să dezvolte fenomene extreme: grindină de mari dimensiuni, rafale violente de vânt, ploi torențiale și chiar tornade.
Creștere semnificativă a frecvenței acestor furtuni severe
În ultimii ani, meteorologii au observat o creștere semnificativă a frecvenței acestor furtuni severe, inclusiv în România. Specialiștii atribuie această tendință accentuării schimbărilor climatice globale, care duc la încălzirea excesivă a suprafeței terestre și a aerului, amplificând contrastul termic dintre diferite straturi atmosferice. Aceste diferențe de temperatură creează un mediu mai propice dezvoltării furtunilor de mare intensitate. Astfel de episoade, altădată izolate, devin tot mai frecvente și mai violente, transformându-se într-o amenințare tot mai serioasă pentru siguranța populației și infrastructură.
Pagubele au fost semnificative: peste 500 de copaci și 24 de stâlpi electrici au fost doborâți în Capitală și Ilfov, nu mai puțin de 33 de mașini au fost avariate, au căzut conducte de gaze și panouri, iar patru acoperișuri au fost desprinse. Incidentul cel mai tragic s‑a petrecut în Otopeni, unde o femeie de 49 de ani a fost lovită de o grindă desprinsă de pe un acoperiș de la etajul 5. Echipajele de intervenție s-au deplasat rapid, însă victima nu a putut fi salvată.
Alte două persoane au fost rănite în Sectorul 1 din București, fiind lovite de crengi căzute. Conform reprezentanților ISU, s-au înregistrat aproximativ 700 de apeluri la 112. Echipele au intervenit pentru îndepărtarea a 73 de copaci, repararea conductelor de gaz și degajarea zecilor de mașini avariate. Furtuna a perturbat și traficul aerian, unele curse au fost redirecționate către Varna, Craiova sau Constanța.
