Guvernul vrea să limiteze arestul la domiciliu la 30 zile
Țara arde și baba se piaptănă! Guvernul vrea să limiteze, prin ordonanţă de urgenţă, durata arestului la domiciliu la 30 de zile în faza de urmărire penală şi la cel mult 60 de zile în procedură de cameră preliminară şi în cursul judecăţii, au declarat agenţiei MEDIAFAX surse oficiale
Modificarea a fost pregătită sub forma unui proiect de ordonanţă de urgenţă care modifică Legea 135/2010 privind Codul de procedură penală, în consultare cu Consiliul Superior al Magistraturii.
"Este prevăzută o perioadă de 30 de zile, dar trebuie făcută distincţia între luarea măsurii, care se dispune pentru 30 de zile, şi menţinerea măsurii în faza de judecată, care se verifică în termen de maximum 60 de zile", au arătat sursele.
Articolul 222 din Codul de procedură penală care reglementează arestul la domiciliu în procedura de cameră preliminară şi în cursul judecăţii în primă instanţă a fost declarat neconstituţional de Curtea Constituţională, în 7 mai, pentru că nu prevede durata pentru care această măsură poate fi dispusă.
Plenul Senatului a votat luni proiectul care prevede modificările în cazul acestui articol, stabilind ca în procedura de cameră preliminară şi în cursul judecăţii, măsura arestului la domiciliu să poate fi dispusă pe o perioadă de cel mult 30 de zile, iar durata maximă a arestului la domiciliu, în cursul urmăririi penale, să fie de 180 de zile.
De asemenea, proiectul mai prevede că în tot cursul judecăţii, instanţa, din oficiu, prin încheiere, verifică periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, dacă subzistă temeiurile care au determinat menţinerea măsurii arestării preventive şi a arestului la domiciliu dispuse faţă de inculpat sau dacă au apărut temeiuri noi, care să justifice menţinerea acestor măsuri.
În Senat au fost 118 voturi "pentru", două voturi "împotrivă" şi o abţinere.
Vacanţa parlamentară va începe miercuri.
Curtea Constituţională a decis, în 7 mai, că dispoziţiile articolului 222 din Codul de procedură penală încalcă legea fundamentală, întrucât nu este precizată durata maximă a arestului la domiciliu în procedura de cameră preliminară şi în cursul judecăţii în primă instanţă.
Curtea a arătat, în motivarea deciziei, că arestul la domiciliu reprezintă o măsură intruzivă ce poate afecta drepturi şi libertăţi fundamentale, respectiv libera circulaţie, viaţa intimă, familială şi privată, dreptul la învăţătură şi munca şi protecţia socială a muncii.
Potrivit textului de lege analizat de judecătorii constituţionali, "(1) În cursul urmăririi penale, arestul la domiciliu poate fi luat pe o durată de cel mult 30 de zile", "(2) Arestul la domiciliu poate fi prelungit, în cursul urmăririi penale, numai în caz de necesitate, dacă se menţin temeiurile care au determinat luarea măsurii sau au apărut temeiuri noi, fiecare prelungire neputând să depăşească 30 de zile".
Acelaşi articol stipulează că "(3) În cazul prevăzut la alin. (2), prelungirea arestului la domiciliu poate fi dispusă de către judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă sau de la instanţa corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripţie se află locul unde s-a constatat săvârşirea infracţiunii ori sediul parchetului din care face parte procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală".
Niciunul dintre alineatele acestui articol nu stabileşte însă perioada maximă de impunere a arestului la domiciliu în procedura de cameră preliminară şi în cursul judecăţii în primă instanţă.
Arestul la domiciliu poate fi de maxim 30 de zile în cursul judecăţii şi de maxim 180 de zile în cursul urmăririi penale, a decis luni Senatul, care a soluţionat astfel problema neconstituţionalităţii articolului din Codul de procedură penală privind această măsură.
Conform Codului de procedură penală, măsurile preventive sunt reţinerea, controlul judiciar, controlul judiciar pe cauţiune, arestul la domiciliu şi arestarea preventivă
