Județul din România în care oamenii preferă să stea șomeri, chiar dacă au oportunități de muncă: „Sunt persoane fără nicio calificare”
În judeţul Olt, unde peste 8.000 de persoane sunt înregistrate oficial ca şomeri, angajatorii întâmpină dificultăţi majore în recrutarea forţei de muncă, informează adevarul.ro. Deşi există oferte, interesul real pentru angajare este tot mai scăzut. „Cei mai mulţi vin cu bileţelul în mână, doar ca să spună că nu sunt interesaţi”, afirmă un angajator.
La Slatina, în cadrul Bursei Generale a Locurilor de Muncă organizate în 23 mai 2025, au fost disponibile peste 330 de posturi, majoritatea pentru muncitori calificaţi, dar şi 18 pentru persoane cu studii superioare. Totuşi, mulţi angajatori nici nu-şi mai prezintă posturile pentru muncitori necalificaţi, ştiind din experienţă că astfel de poziţii sunt refuzate direct de cei prezenţi. „Nu mai are rost să punem în ofertă posturi de necalificaţi. Le ocupăm cu muncitori străini, pentru că cei din ţară nu le vor. Sunt persoane fără nici o calificare, dar se simt jignite când aud de muncă necalificată”, a declarat reprezentanta unei firme de construcţii pentru „Adevărul”. În foaierul Casei de Cultură a Tineretului din Slatina s-au prezentat sute de persoane. Reprezintă doar o mică parte din cei peste 8.000 de şomeri înregistraţi, într-un judeţ unde rata şomajului a depăşit 6,2% în luna martie. Însă nu toţi cei prezenţi caută efectiv un loc de muncă. Mulţi vin doar pentru a obţine viza lunară necesară pentru menţinerea indemnizaţiei de şomaj. Procedura este simplă: primesc un bileţel, iar dacă pot dovedi că au discutat cu cel puţin trei angajatori (indiferent de compatibilitatea posturilor cu pregătirea lor), beneficiază în continuare de sprijinul financiar.
Angajatorii aflaţi pentru prima oară la astfel de evenimente îşi dau rapid seama cine este cu adevărat interesat. „A fost bursa celor de peste 50 de ani, unii chiar peste 60. Pe unii îi înţelegi – aşteaptă pensia. Alţii probabil lucrează la negru şi nu vor să piardă şomajul. Dar niciodată n-am plecat cu atât de puţine CV-uri”, a mai spus reprezentanta firmei de construcţii.
Situaţiile absurde nu lipsesc. Unii şomeri vin doar pentru a bifa prezenţa, demonstrând activ că nu sunt potriviţi pentru nici o ofertă. O femeie de aproximativ 40 de ani recunoaşte că are nevoie de viza de prezenţă, dar şi că îşi doreşte, în cele din urmă, să muncească, fiindcă indemnizaţia este prea mică. „Am lucrat la pază, ca ambalator, la croitorie, şi ca cameristă. Dacă e nevoie, facem şi cursuri noi. Măcar ne mai specializăm”, afirmă ea. A fost direcţionată către un consilier AJOFM pentru a explora oportunităţile de formare profesională. La alt stand, un bărbat le spune angajatorilor că nu e potrivit pentru posturile disponibile. Reprezentanţii HR încearcă totuşi să-l convingă de avantajele calificării la locul de muncă.
Mulţi dintre beneficiarii de ajutor social trebuie să facă dovada că îşi caută un loc de muncă, altfel pierd sprijinul financiar. Însă motivaţia lipseşte. „Eu n-am lucrat niciodată. Noi suntem de la ajutor social”, spune o femeie care şi-a obţinut deja viza şi poate pleca liniştită. „Vin mai mult pentru viză, nu pentru muncă. Altădată mai erau interesaţi, acum nici măcar nu ştiu de ce au venit. Unii spun că sunt bolnavi, alţii recunosc că lucrează la negru. E convenabil pentru ei, nu stau opt ore, dar greşesc şi cei care îi angajează. Dacă n-ar fi primiţi la negru, poate s-ar angaja legal”, concluzionează un alt angajator, vizibil dezamăgit.
