Localitatea din România care s-a transformat spectaculos în ultimii ani: de la sărăcie lucie la autobuze electrice
Flămânzi (Botoşani), localitatea în care a izbucnit răscoala de la 1907, a trecut de la foame la transport ecologic şi la unităţi de învăţământ cu videoproiectoare şi table inteligente. Sau, pe scurt, de la sat la oraş. Transformarea a fost dificilă şi a durat mai bine de un secol, scrie adevarul.ro.
Localitatea Flămânzi, din judeţul Botoşani, a rămas în istorie pentru răscoala de la 1907. Acum 118 ani, pe uliţele din Flămânzi, ţăranii apăsaţi de sărăcie şi umiliţi de arendaşi porneau ultima mare răscoală ţărănească din istoria Europei. În ultima perioadă, aşezarea s-a schimbat, iar mulţi dintre urmaşii răsculaţilor au dat sapa pe mapă, iar căruţa pe autobuz electric.
Exploataţi de vătafi
În vremea răscoalei de la 1907, Flămânzi era un cătun sărac şi, alături de alte sate, se aflau pe moşiile boierilor Sturdza. Numele satului provine de la evenimente din secolul al XVI-lea, când o mare secetă i-ar fi lăsat pe localnici fără hrană. Dezastrul a durat atât de mult, încât satul a rămas cu acest trist renume. Viaţa locuitorilor din Flămânzi nu era mai bună nici la începutul secolului al XX-lea. Boierul Sturdza a dat în arendă moşia din această zonă. Arendaşii erau nişte evrei din Bucovina, fraţii Fischer.
„Pe lângă plată, ţăranii erau obligaţi şi la muncă pe moşiile arendaşului. Vătaful şi administratorul moşiei se comportau urât şi îi exploatau pe ţărani“, spune istoricul Gică Nistor.
Ţăranii n-au mai putut îndura şi s-au revoltat. Răscoala ţărănească din 1907 a început la Flămânzi şi s-a răspândit, în perioada următoare, în multe zone ale ţării. Revolta a fost înfrântă de guvern, iar reprimarea de către armată s-a soldat cu morţi şi răniţi.
Flămânzi a rămas un loc al sărăciei până de curând. Lucrurile au început să se schimbe din anul 2020, când administraţia locală a început să folosească fonduri europene. Întâi au fost asfaltate drumurile şi au fost amenajate trotuare. A urmat modernizarea şcolilor şi a liceului tehnologic din Nicolae Bălcescu, localitate ce aparţine de Flămânzi. Pentru liceu s-au alocat câteva milioane de euro, iar unitatea de învăţământ le oferă tinerilor posibilitatea de a învăţa o meserie. „Educaţia e prioritară. Dacă vrem să fie aşezare urbană, trebuie să investim în educaţie”, spune Dan Oloeru, primarul din Flămânzi. În ultimii ani, localitatea a fost împânzită cu reţele de apă şi canalizare, dar şi cu o reţea de distribuţie gaz.
Spălătorii auto şi supermarketuri
Majoritatea tinerilor din Flămânzi au fost deja la muncă în străinătate. Mulţi şi-au investit banii în educaţia copiilor, în case şi în automobile. Aşa au apărut la Flămânzi, într-un ritm accelerat, ateliere auto, spălătorii auto, benzinării şi supermarketuri. Ultima fiţă la Flămânzi este transportul în comun; primăria a achiziţionat, tot din fonduri europene, trei autobuze electrice. Acestea au început deja să circule pe cele trei trasee programate şi care cuprind satele învecinate.
Localnicii sunt mulţumiţi că ajung fără dificultate din centrul orăşelului, acasă, în sat. „Eu sunt din Chiţoveni, la şase kilometri distanţă, şi înainte mergeam pe jos. Acum am fost la magazin şi vin acasă cu autobuzul”, povesteşte o săteancă.
